Lista plăților efectuate angajatului la care este luat în considerare salariul mediu este completată cu plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă achitate din mijloacele angajatorului. Aceasta va fi determinată prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică la numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă (ce nu poate depăși 5 zile calendaristice), rezultatul obținut se recalculează la cota de menținere a salariului mediu al angajatului – 75%.

După implementarea definitivă a SIA „Registrul mandatelor de executare”, prezentarea acestora Serviciului Fiscal de Stat se va efectua exclusiv prin intermediul sistemului automatizat. În ședința Executivului din 25 martie curent va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA „RME”, iar implementarea și dezvoltarea sistemului vor fi puse în sarcina SFS. Conform documentului, procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se inițiază la prezentarea mandatului de executare de către autoritatea publică îndreptățită să revendice dreptul supus executării, iar SFS efectuează executarea silită a creanțelor în condițiile și conform modalităților reglementate de CF.

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

Prim-ministrul Pavel Filip a susținut astăzi o conferință de presă cu prilejul împlinirii, la 20 ianuarie curent, a doi ani de la învestirea în funcție. Premierul a făcut o sinteză a reușitelor din această perioadă și a punctat direcțiile în care mai sunt necesare eforturi.

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

Este în drept SFS să efectueze controale fiscale prin metoda de verificare totală în cazul în care acestea nu se regăsesc în Planul anual publicat al controalelor?     În contextul respectării prevederilor Legii nr.131 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător, până la finele anului de gestiune organul de control aprobă prin decizie planul controalelor pentru anul următor şi îl publică pe pagina sa electronică și în Registrul de stat al controalelor. Planul stabilește un număr exact de controale planificate asupra unui număr prestabilit de persoane pe parcursul unui an calendaristic (art. 15 din Lege).

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de verificare a contribuabililor din diferite domenii ale economiei naționale. Astfel, astăzi, 12 decembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat în comun cu Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare, au verificat activitatea transportatorilor de pasageri din regim taxi. După ce agenții de circulație au „tras pe dreapta” un șir de mașini de taxi, aceștia au fost verificați dacă activează legal, dacă eliberează bonul de casă, precum și dacă nu au alte abateri de la legislație. Menționăm, că acțiunile de astăzi fac parte din planul de verificări pentru luna decembrie.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Întreprinderea de Stat Fiscservinform este cunoscută de fiecare contribuabil din Republica Moldova și a devenit cea mai tehnologizată companie de stat din sectorul TIC din cadrul instituțiilor publice. Astăzi, compania se află în pragul unei reforme de proporții. Despre realizările întreprinderii pe parcursul la 10 ani și reforma instituțională discutăm cu Directorul Fiscservinform, Vitalie Coceban. — Întreprinderea de Stat Fiscservinform a fost fondată zece ani în urmă. Cu ce scop a fost creată, ce obiective au fost puse la etapa iniţială și care au fost realizările?

În procesul de organizare și desfășurare a consultării pieței în cazul în care va fi preconizată achiziția publică a produselor, serviciilor sau lucrărilor cu grad sporit de complexitate tehnică, financiară, contractuală sau din domenii cu un progres tehnologic rapid vor fi antrenate autoritățile contractante și operatorii economici. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de ordin pentru aprobarea Instrucțiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pieței în vederea pregătirii achiziției publice.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Ministerul Finanțelor a aprobat formularul borderoului de achiziție a producției din fitotehnie și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, precum și Instrucțiunea privind modul de completare al borderoului. Ordinul MF nr.3 din 2 ianuarie 2020 a fost publicat în MO din 10 ianuarie curent. Amintim că, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2020, Codul fiscal a fost suplinit cu capitolul 103 – Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal.

Serviciul Vamal a raportat încasări record la bugetul de stat pentru anul 2019, în sumă de peste 22,8 mld. lei, înregistrând o creștere cu 1,48 mld. lei (+ 7%) comparativ cu anul 2018 și cu 2,5 mld. lei (+12,4%) mai mult față de 2017. Datele au fost expuse în cadrul ședințelor anuale de raportare a activității subdiviziunilor Aparatului central al SV. În anul 2019, SV a continuat să înregistreze progrese pe segmentul antifraudă, fiind inițiate 123 de cauze penale. Totodată, a fost înregistrată o creștere a valorii mărfurilor stabilite la momentul inițierii urmării penale, care depășesc 88 mil. lei, cu 14% mai mult față de sumele raportate în 2018.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).