Casa Națională de Asigurări Sociale organizează evidenţa persoanelor fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură în calitate de plătitorii de contribuţii la BASS. Autoritatea constată că, prin Legea nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în pct.1.7 din anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi a fost inclusă o nouă categorie de plătitori şi asiguraţi – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, activitatea acestora fiind reglementată de cap.103 cu care a fost completat Codul fiscal.

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat, conform informațiilor operative, au constituit circa 64,0 mld. lei în perioada anului 2023, ceea ce denotă o creștere de 9,0 mld. lei sau cu circa 16,3% în raport cu perioada similară a anului precedent.

În primele trei luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit circa 15,6 mld. lei. Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 7,6 mld. lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal - 8,4 mld. lei, confom informației publicate

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

Persoanele care continuă să activeze în câmpul muncii după ce și-au exercitat dreptul la pensie pentru limita de vârstă,

Guvernul, în cadrul ședinței din 13 martie curent, a aprobat avizul asupra unor amendamente, înaintate de către deputați, la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii și Codul contravențional), prin care a fost susținută inițiativa

Venitul din dobânzi al celor 11 bănci comerciale din Moldova a depășit în primele 11 luni ale anului curent 8,52 mld. lei, cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,177 mld. lei. Veniturile din dividende au atins 21,99 mil. lei, cele din onorarii și comisioane – 2,7 mld. lei, din diferența de curs de schimb – circa 1,54 mld. lei, alte venituri – 154 mil. lei etc.

Încasările la Bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat, conform informațiilor operative, au constituit circa 57,0 mld. lei în perioada ianuarie-noiembrie 2023, ceea ce denotă o creștere de 8,1 mld. lei sau cu circa 16,7 %

În prima lună a anului curent, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit aproximativ 4,5 mld. de lei, dintre care încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal reprezintă câte circa 2,3 mld. de lei, comunică Ministerul Finanțelor.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății din 11 martie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 a instituit starea de urgență în RM pentru perioada 17 martie-15 mai 2020. Totodată, potrivit prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Casa Națională de Asigurări Sociale reamintește că, potrivit art. 28 alin. (12) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, majorarea de întârziere (penalitatea) aferentă

Pentru primele 3 luni ale anului curent, în rezultatul activităților desfășurate de autoritatea fiscală în domeniul combaterii practicii de achitare a salariului în plic, au fost calculate suplimentar la buget obligații aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 4,2 mil.lei, dintre care au fost achitate 3,5 mil. lei

Contul curent al persoanelor asigurate conține atât informația cu privire la venitul asigurat, contribuțiile calculate și achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, cât și informația cu privire la prestațiile de asigurări sociale stabilite și plătite de către CNAS direct beneficiarului.

Casa Națională de Asigurări Sociale a operat modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul nr. 98-A/2015 al autorității.   Intervențiile sunt necesare ținând cont de prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pe anul 2022), prin care au fost incluse modificări și în art. 28 din Legea nr.489/1999. Amintim,

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 75 din 27.06.2024 publicat în Monitorul Oficial nr. 282-285(9220-9223) din 3 iulie 2024 au fost introduse modificări în Ordinul nr. 94/2020 prin care a fost aprobat formularul Declarației IPC 21 și în Ordinul 126/2017 prin care a fost aprobat formularul Informației IRM 19.

Modificările la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii, operate prin Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost publicat în ediția MO din 15 octombrie. Ordinul a fost emis în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Astfel, restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.