Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

În RM, legislația muncii reglementează o serie de concedii suplimentare plătite, acordate în scopul susținerii vieții de familie și a echilibrului dintre muncă și responsabilitățile personale. Printre aceătea

În conformitate cu art.245 din CC, societate comercială este organizaţia comercială cu capital social constituit din participaţiuni ale membrilor (asociaților) care poate fi constituită doar sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată (SRL) şi de societate pe acţiuni (SA).

Care sunt perspectivele emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova? Întrebările la acest subiect, dar și aspectele principale ce țin de instrumentul financiar Eurobond, au constituit subiectul de discuție a unui club de presă, la care a participat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene.

Cu titlu de informare asupra modificărilor care au fost operate pe parcursul anului 2024 în cadrul legislativ și normativ din domeniul asigurărilor sociale de stat, propunem o recapitulare a acestora, dar și a reglementărilor care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie anul curent. În continuare vom puncta cele mai importante modificări în legislație care sunt necesare a fi

În contextul conflictului din Ucraina și a fluxului de persoane care se evacuează din statul vecin, la nivel național s-au aprobat o serie de măsuri întru gestionarea situației date, inclusiv a fost aprobată HG nr. 21/2023 privind acordarea protecției temporare persoanelor

Compania primește în comodat un teren de la o persoană fizică, pe care va fi construită o clădire comercială, utilizată exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Are dreptul agentul economic, în calitate de comodatar,

Serviciul Fiscal de Stat apreciază înalt eforturile agenților economici în vederea promovării responsabilității fiscale, conformării voluntare, precum și manifestarea transparenței și corectitudinii în activitatea desfășurată.

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, ce se referă la delimitarea regimului de antrepozit și de producție în zonele libere. După cum se menționează în nota informativă, proiectul este elaborate în vederea eficientizării activității Zonelor Economice Libere (ZEL) din

Compania „X” este rezident al Ciprului și este un asociat al companiei din RM. Conform prevederilor art. 10 paragrafului 2 din Convenția între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale, cu privire la impozitele pe venit (în continuare – Convenția), se aplică cota redusă a impozitului pe venit aferent dividendelor dacă proprietarul beneficiar deține cel puțin 25 la sută din capitalul societății plătitoare.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

La fel ca în cazul oricărei alte obligații fiscale, neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (în continuare – prime de asigurare medicală) atrage după sine

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Incubația ouălor de diferite specii de păsări în aspect industrial are loc în incubatoare. Incubația, în aspect tehnologic se tratează ca proces de dezvoltare naturală sau artificială a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici (temperatură, umiditate etc.). Incubatorul însă reprezintă o instalație specială amenajată,

Dreptul la concediul anual plătit este garantat pentru toți salariații, indiferent de tipul contractului individual de muncă încheiat. Dreptul este garantat pentru toți salariații prin art. 43 alin. (2) din Constituția RM și dispoziția art. 112 alin. (3) din Codul muncii (CM) referindu-se la toate tipurile de contracte individuale de muncă:

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), art. 54/1 din capitolul 71 din titlul II al Codului fiscal a fost completat cu un alineat nou alin. (32), care prevede că, în situația în care, pe parcursul perioadei fiscale, oricare dintre

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].