Exemplu: Compania „X” a închiriat un spațiu comercial şi, în conformitate cu contractul de arendă, efectuează reparație şi pregătirea spațiilor din cont propriu (pe cheltuiala locatarului).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Fondatorul (persoană fizică) la compania B vinde capitalul social al societății 100% din 100%, care constituie 12 200 000 lei companiei A la preț de piață prin negocieri cu prețul de 2 500 000 lei, tranzacție prin virament bancar.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

În MO al RM de astăzi, 27 martie 2020, a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.187 din 25 martie 2020 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (RME). Amintim că, la 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ al RM, în sarcina Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilită executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Procedura de executare a acestor creanțe se inițiază la prezentarea SFS a unui mandat de executare de către autoritatea publică îndreptățită să revendice dreptul supus executării și în baza acestui mandat autoritatea fiscală inițiază executarea silită a creanțelor în conformitate cu regulile stabilite de Codul fiscal.

 Costul administrării fiscale la 1 (un) leu venituri la bugetul public național pentru perioada anilor 2019-2021 înregistrează o valoare constantă de 1% total cheltuieli bugetare raportate la total venituri administrate,constată autoritatea fiscală în Raportul anual de activitate pentru anul 2021. Documentul a fost publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, în anul 2021 a fost înregistrată o micșorare a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări ale contribuabililor incluși în lista de conformare cu 5% comparativ cu perioada similară a anului 2020 și constituie 27%, însă valoarea țintă stabilită de cel puțin 25% a fost atinsă, iar indicatorul a fost îndeplinit. 

În „MO” din 21 martie anul curent a fost publicată Legea nr. 40 din 03.03.2023 pentru modificarea unor acte normative care are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023) și vine să îmbunătățească cadrul legal în vederea aplicării uniforme a unor norme pe întreg teritoriul țării și să aducă claritate în unele aspecte.

Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională sunt impozitate conform regimului prevăzut de capitolul 101 al titlului II din CF. Subiecţi ai impunerii conform cap. 101 al titlului II din CF sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii .

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor și suplinirea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe, oferirea interpreților a posibilității de a obține o plată anuală suplimentară; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și celor conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30% etc. vor fi asigurate prin implementarea noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiectul căreia este elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și a fost susținut de Guvern.

„Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) are scopul de a asigura aplicarea instrumentelor electronice în procesele de administrare, monitorizare și control al vânzărilor în țara noastră”, a remarcat directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, într-un interviu acordat portalului tribuna.md realizat în legătură cu aprobarea de către Guvern, în ședința sa de săptămâna trecută, a Conceptului tehnic al sistemului nominalizat. Vitalie Coceban a precizat că Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va fi deținătorul sistemului MEV, iar CTIF are misiunea de a implementa, administra și dezvolta ulterior acest sistem. „Proiectul este o provocare majoră pentru noi, dar faptul că specialiștii noștri au competența necesară și suficientă experiență în domeniul IT mă face încrezător că vom reuși, împreună cu colegii de la SFS, să finalizăm cu succes implementarea acestui sistem”, a afirmat directorul CTIF.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.