Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 915 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la grupurile de acțiune locală (GAL). Documentul are ca scop crearea cadrului legal privind constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală ca entitate juridică specifică, dat fiind faptul că la moment acestea nu sunt înregistrate în calitate de persoane juridice din lipsa reglementării formei de organizare a acestora în cadrul legal.Necesitatea aprobării documentului este determinată de modificările operate la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural ce se referă la crearea programului de stat LEADER, finanțat din surse publice, în valoare de până la 5% din Fondul Național

Utilizarea resurselor minim ofensive pentru mediu reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru toate țările din lume, inclusiv pentru Republica Moldova, pentru că o dezvoltare economică și socială într-un sistem sustenabil va aduce creștere, bunăstare și continuitate pentru viitoarele generații.   Instrumentele de suport pentru ecologizarea IMM administrate de ODIMM, inclusiv Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor, precum și experiența altor țări în acest domeniu au fost puse în discuție astăzi, 19 mai, în cadrul unei sesiuni online dedicată activităților organizate cu prilejul marcării a 14 ani de la fondarea ODIMM.  

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

„În contextul crizei pandemice, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Foaia de Parcurs privind digitalizarea economiei. Pe parcursul ultimilor cinci luni lucrăm la identificarea noilor rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de business și consumatori, iar dezvoltarea comerțului electronic și digitalizarea tuturor serviciilor pentru business este o prioritate a Guvernului Republicii Moldova”, a declarat Vitalie Tarlev, secretarul de stat al MEI, în cadrul Forumului economic al țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).   Participanții la eveniment au pus în discuție consolidarea cooperării economice în contextul situației pandemice COVID-19, dezvoltarea comerțului electronic,

În cadrul ședinței din 21 octombrie a Executivului a fost aprobată decizia de inițiere a negocierilor și semnarea Protocolului de amendare a Acordului privind comerțul liber dintre Guvernele Republicii Moldova și al Ucrainei. Acesta prevede revizuirea regulilor de determinare a originii mărfurilor, aplicate de părți aplicate în cadrul comerțului bilateral.   Aprobarea amendamentelor vine în contextul în care Ucraina aplică din luna ianuarie 2019 prevederile Convenției cu privire la regulile de origine preferențiale Pan-Euro-Mediteraneene în comerțul cu Uniunea Europeană, la care țara noastră este membru încă din anul 2015. Conform Protocolului II al Acordului de Asociere RM-UE, Moldova aplică prevederile Convenției în comerțul cu țările UE.  

Totalitatea de obligaţii impuse producătorilor pentru recuperarea, valorificarea și reciclarea produselor scoase din uz este tot mai frecvent pusă în discuție, ținând cont că conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, însă mecanismul va deveni obligatoriu în țara noastră începând cu anul 2023.   Despre implementarea acestui concept în Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje din țările UE s-a discutat în cadrul evenimentului cu genericul

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

În primele nouă luni ale anului curent, de serviciile agențiilor de turism şi ale turoperatorilor au beneficiat  82,1 mii de turiști și excursioniști,  cu 74,3% mai puțin decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică.   Din numărul total, 6,9 mii sunt turiști şi excursionişti străini, dintre care 95,4% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 3,2% – în scop de afaceri şi profesionale, iar 1,4% – de tratament.  

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile, în locurile determinate. în cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere este completată şi semnată de reprezentantul legal sau însoţitorul.   Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat noi măsuri de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova.  

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

În primele 10 luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2004,9 mil., în descreștere cu 12,6% comparativ cu perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică. În luna octombrie 2020 exporturile au constituit $249,4  mil., fiind cu 17,5% mai mari decât în luna septembrie și cu 7,1% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2019.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1537,2 mil., fiind în scădere cu 5,7% față de ianuarie-octombrie 2019, influențând diminuarea per total exporturi cu 4,0%. Reexporturile de mărfuri străine s-au cifrat la $467,7 mil. ceea ce este cu 29,6% mai puțin decât în primele 10 luni ale anului precedent,

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În primele șapte luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în sumă de $2,9 mld., cu 12,6% mai puțin decât în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.   Valoarea mărfurilor importate din UE în această perioadă a constituit $1,3 mld. fiind cu 18,6% mai mică decât cea din anul precedent și deține o pondere de 45,9% în totalul importurilor. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au fost de $733,7 mil., diminuându-se cu 9,3% față de ianuarie-iulie 2019 și reprezintă de 25,4% din total.