În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Investiția anuală a BERD în Moldova a atins un record istoric în 2017, dat fiind că Banca a acordat fonduri de 130 mil. euro pentru a sprijini sectorul privat și pentru a dezvolta infrastructura din țara noastră. Șapte din 10 proiecte au fost din sectorul privat. Despre aceasta a vorbit șeful biroului BERD din Moldova, Dimitri Gvindadze, care a făcut bilanțul activității sale la sfârșit de mandat.

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

Transparency International — Moldova și IDIS Viitorul au realizat un raport care cuprinde rezultatele monitorizării evoluțiilor din sectorul financiar-bancar, urmare a fraudelor bancare masive care au avut loc în Republica Moldova. Experții atrag atenția asupra majorării ponderii creditelor compromise cu 1,2 mlrd. lei, care s-a produs în mai puțin de un an.

În vederea stimulării constituirii și funcționării grupurilor de producători agricoli, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu susținerea Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P, a elaborat Ghidul practic ”De la primii pași la profitabilitate și creștere”. Ghidul constituie un suport pentru producătorii agricoli în procesul de constituire și funcționare a grupului de producători, în vederea obținerii performanțelor în afaceri și sporirea veniturilor din vânzări.

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

Proiectul Uniunii Europene „Suport pentru cadrul infrastructurii calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” se va încheia la sfârșitul lunii octombrie 2020, iar zilele trecute a avut loc evenimentul de totalizare a rezultatelor obținute pe parcursul a trei ani de activitate, la care a participat reprezentanți ai principalelor instituții și agenții beneficiare.   Amintim, proiectul cunoscut și ca „Proiectul QI” cu un buget total de 3,5 mil. euro a fost lansat în luna septembrie 2017 de către Delegația UE în contextul realizării DCFTA în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai proiectului sunt Ministerul Economiei și Infrastructurii, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte: 25 iunie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost majorat cu 165 de lei și constituie 2775 de lei pe lună. Astfel, mărimea lunară totală a salariului unui angajat din sectorul real nu poate fi mai mic de 16,42 lei per oră sau 2775 de lei per o lună. Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin contractul individual de muncă. Mărimea salariului minim în sectorul real se stabilește anual de către Guvern, după negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

În implementarea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă au fost identificate o serie de carențe. În scopul eliminării acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune excluderea limitei de vârstă pentru bărbați și femei ca subiecți ai subvenției, micșorarea pragului minim de locuri de muncă create de la 100 la 50 persoane, extinderea activităților economice, inclusiv din sectorul turismului, pentru care agenții economici pot beneficia de subvenție la crearea locurilor noi de muncă în vederea susținerii domeniilor prioritare ale economiei naționale.  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC anunță despre lansarea publicației „Ghid cu Întrebări și Răspunsuri: Semnătura Electronică” elaborată cu suportul și expertiza Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenției de Guvernare Electronică. Documentul oferă o informație exhaustivă a procesului de utilizare a documentelor şi semnăturilor electronice în Republica Moldova.

Perfecționarea contabilității și raportării financiare este o preocuparea permanentă a Ministerului Finanțelor, a afirmat Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul ministerului, în cadrul celei de-a IV ediții a Conferinței Naționale a Contabililor, dedicată Zilei Profesionale a Contabilului. Aceasta a menționat faptul că autoritățile și-au asumat angajamentul de transpune în legislația națională prevederile acquis-lui comunitar în domeniul financiar și sectorul corporativ, referindu-se la noua Lege a Contabilității, ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.