Urmează a fi confirmat caracterul ordinar si necesar al plăților efectuate în folosul angajaților aferent cărora au fost calculate toate impozitele salariale pentru recunoașterea la deducere a acestora?   Prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, art.24 din Codul fiscal a fost completat cu un alineat (192), care a avut drept scop permiterea la deducere a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate toate impozitele salariale,

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit și unele taxe și  Lista granturilor acordate RM și instituţiilor finanţate de la buget, destinate realizării proiectelor de asistenţă investiţională, din contul cărora vor fi importate sau achiziţionate mărfuri scutite de TVA cu drept de deducere (anexa nr.1 și anexa nr.2) din Hotărârea Guvernului nr. 246/2010, vor fi actualizate.   În acest sens, pe agenda ședinței secretarilor generali de ieri, 15 aprilie, a fost inclus un proiect de modificare a HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale

(29.1.7.9.4) Se reține oare la sursa de plată impozitul pe venit, potrivit art.90/1 alin.(3/7) sau art.89 din Codul fiscal, din suma achitată de dealerul primar persoanei fizice rezidente la răscumpărarea obligațiunilor de stat ?

În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), cu modificările ulterioare, şi în scopul excluderii prevederilor privind obligația aplicării ștampilei pe documentele contabile, în contextul art.11 alin.(7) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și art.3 pct.5 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/1992,

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

Întrebare: Urmează a fi prezentată informația conform art.226/11 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea unui automobilul depășește suma de 300 mii lei, fiind eliberată factura fiscală, însă achitarea nu a fost efectuată sau a fost efectuată parțial în sumă mai mică decât 300 mii lei?

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

În cadrul ședinței din 10 mai anul curent, Guvernul a aprobat un șir de modificări și completări la Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești (Regulament), aprobat prin HG nr. 235/2017, elaborate elaborat în vederea armonizării prevederilor Regulamentului cu prevederile Codului fiscal, Codului de procedură civilă și a Codului de executare (în partea reglementării procedurii privind restituirea mijloacelor bănești: taxa de stat, amenda contravențională ș.a.).

Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară stabilește (Legea nr. 62/2008) principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților și nerezidenților aferente domeniului valutar. Referitor la plățile între rezidenți pe teritoriul RM, regula generală este că pe teritoriul Moldovei plățile și transferurile între rezidenți se efectuează în monedă națională.

 Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Pe parcursul lunii septembrie (perioada 1-29 septembrie), angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale (în continuare – Parc IT) s-a aflat în concediu neplătit. Imediat după încheierea concediului, contractul individual de muncă (CIM) a încetat și angajatului i-a fost achitată o compensație pentru 3 zile de concediu nefolosit.

Întreprinderea „X” preconizează să înregistreze o nouă subdiviziune pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru a gestiona inițierea activității, administrația decide să delege 2 angajați, cărora întreprinderea se obligă să le achite diurna și să le asigure cazarea în acea localitate, prin luarea în locațiune a unui spațiu locativ de la o persoană fizică. Va constitui drept sursă de venit sau facilitate pentru salariați, cazarea oferită de către angajator? Se vor admite spre deducere cheltuielile menționate?

Serviciul Fiscal de Stat informează că, prevederile privind extinderea Programului de subvenționare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021, precum și a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, nu mai sunt în vigoare ca urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr.15 din 28 aprilie 2021, prin care s-a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală 2024)

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Guvernul RM a instituit un mecanism de compensare parțială a diferenței de preț la energie electrică pentru consumatorii noncasnici – agenții economici, prevăzut prin Programul de compensare a creșterii prețului

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.