Tariful pentru o călătorie în transportul public pe teritoriul mun. Chișinău ar putea spori până la 6 lei. Proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public este inclus pe agenda ședinției Consiliului de mâine, 21 aprilie.   Noile tarife propuse pentru transportul călătorilor se bazează pe acoperirea cheltuielilor necesare pentru exploatarea eficientă a unităților de transport, optimizarea  cheltuielilor pentru combustibilul, reparațiile tehnice, asigurarea serviciilor de calitate la transportul călătorilor, conform normelor stabilite pentru fiecare tip de transport, corelarea tarifului la indicatorii economici naționali, unificarea sistemului de tarifare pentru toate tipurile de transport public municipal, precum și pe alte principii.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale inițiază elaborarea proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind acordarea ajutorului salariaților cu regim de activitate redusă.   În vederea eficientizării procesului de elaborare a proiectului, MMPS solicită implicarea activă a tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor în acest sens, care pot fi înaintate până pe 29 septembrie curent la adresa de email: anna.gherganova@msmps.gov.md sau la numărul de telefon  022 262 126.

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern  nr. 203 din 30 martie 2022 pentru aprobarea proiectului de lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere.  Documentul are ca scop asigurarea funcţionării pieţei naţionale în domeniul de securitate, stabilind cadrul juridic pentru semnăturile electronice, precum și pentru noi servicii aferente, precum sigiliile electronice, mărcile temporale electronice, documentele electronice, serviciile de distribuție electronică înregistrate și serviciile de certificare pentru autentificarea unei pagini web.   În sensul proiectului, serviciul de încredere reprezintă un serviciu electronic,

Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

În cazul constatării a executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, indiferent de prezența culpei sau în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condițiile legii, a unei activități defectuoase de către membrii Consiliului de Administraţie ai CNPF, Plenului Consiliului Concurenței, consilierii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, membrii Consiliului Audiovizualului și directorii Consiliului de administrație ai ANRE (autorități ce se află sub control parlamentar) pot fi revocați din funcție prin hotărârea Parlamentului, dacă comisia parlamentară de profil constată existența temeiurilor de revocare din funcție și întocmește un raport motivat în care se indică faptele, împrejurările și circumstanțele care servesc drept temei pentru eliberare din funcție.

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Membri ai consiliului de administraţie sau ai comisiei de cenzori a întreprinderii de stat nu pot fi conducătorii autorităţii publice centrale; personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoanele cu o vechime totală de muncă mai mică de 3 ani; administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii; persoanele condamnate pentru infracţiuni în privinţa patrimoniului, de corupţie în sectorul privat, care cad sub incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute la art.16–21 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi cărora nu le-au fost stinse antecedentele penale. Totodată, membru al consiliului de administrație al întreprinderii nu poate fi concomitent și membru al comisiei de cenzori și viceversa.

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Dreptul la restituirea TVA în cazul exportului de servicii, în cazul lipsei documentelor de plată ce confirmă achitarea serviciului, ar putea fi confirmat în baza extrasului de cont, care, potrivit Regulamentului1 privind organizarea contabilității în băncile din RM, poate servi drept document ce conformă recepționarea plății în contul prestatorului. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la completarea pct. 32 subp.2 lit.b) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2013, care urmează a fi aprobat în cadrul ședinței Executivului de astăzi, 13 aprilie.  

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

Definirea mai clară a principiilor fundamentale ale auditului intern (integritate, obiectivitate, competență și confidențialitate), dar și alinierea acestora la prevederile Codului de Etică al Institutului Auditorilor Interni, concretizarea și interpretarea logică a regulilor de conduită ce țin de fiecare principiu fundamental sunt principalele modificări ce vizează Codul etic al auditorului intern. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și Cartei de audit intern. Documentul a fost elaborat ținând cont de faptul că, odată cu punerea în aplicare a modificărilor operate la Legea privind controlul financiar public intern nr.229/2010 și Standardele naționale de audit intern, aprobate prin Ordinul

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2022 pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat „Prima casă”,  ar putea fi menținută la nivelul anului curent și va constitui 3%.   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea marjei maxime pentru anul viitor este elaborat de Ministerul Finanțelor și propus pentru consultări publice până la data de 15 decembrie curent.  

Înregistrarea dosarelor de subvenționare, actualizarea datelor, asigurarea generării datelor statistice și alte operațiuni ce țin de evidența beneficiarilor de subvenții se vor realiza prin intermediul sistemului informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” și Regulamentul privind organizarea și funcționarea SI ESBS.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu 55 voturi proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență nr. 298 propus tot astăzi, 22 octombrie 2021, de Guvernul RM. Termenul stării de urgență este declarat pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ține de riscul de întrerupere/limitare a aprovizionării cu gaze naturale a țării.   Astfel, pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în calitate de autoritate administrativă responsabilă, va emite dispoziţii cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.   Pentru a asigura impactul prompt al acestora, dispoziţiile emise de CSE a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022 va constitui 9900 lei,  fiind majorat cu 1184 lei față de cel aprobat pentru anul curent, care constituie 8716 lei. Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului salariului mediu a fost votat astăzi, 29 decembrie 2021, de Executiv.   Indicatorul va fi utilizat la determinarea plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, la stabilirea venitului lunar asigurat al salariaților rezidenților parcurilor IT, dar și la determinarea mărimii pagubei care a сondus la evaziuni fiscale a întreprinderilor,