Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative. Proiectul prevede instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător, a cetățenilor în perioada stării de urgență, precum și modificarea unor acte legislative. Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 mil.lei, fapt ce urmează a fi prevăzut în cadrul exercițiului de rectificare bugetară, ce va fi realizat în termeni proximi.

Conform art. 243 Cod fiscal (CF), cazul de încălcare fiscală se examinează în prezenţa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunţă persoana în scris (prin citaţie) despre locul, data şi ora examinării cazului. Cazul de încălcare fiscală poate fi examinat în lipsa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării numai dacă există informaţii că a fost anunţată în modul stabilit despre locul, data şi ora examinării cazului şi dacă de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amânată examinarea.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020, a fost modificat termenul de prezentare a unor dări de seamă aferente obligațiilor fiscale pentru anul 2019. Astfel, către data de 25 aprilie a fost amînat termenul de prezentare a: • Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO15) aferentă anului 2019 pentru genţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii care aplică regimul fiscal prevăzut la Capitolul 71 din Codul fiscal;

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

Au mai rămas circa două săptămâni până la data-limită stabilită (31 martie 2020) pentru depunerea Declarației de avere și interese personale pentru anul 2019. Autoritatea Națională de Integritate precizează că subiecții declarării o pot depune în format electronic, prin accesarea Declarației on-line. Totodată, subiectul declarării trebuie să se asigure că are semnătura electronică valabilă și că dispune de toate documentele care certifică proveniența veniturilor ce urmează a fi declarate. Experiența anilor precedenți arată că majoritatea subiecților declarării amână momentul depunerii Declarației pentru ultimele zile, fapt care poate supraîncărca sistemul „e-Integritate” și, respectiv, poate crea incomodități suplimentare declaranților.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.

În luna octombrie curent au fost eliberate, prelungite și reperfectate, per total, 59 licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Astfel, 39 sunt licențe eliberate/prelungite, iar 20 reperfectate. Totodată, 7 licențe au fost eliberate cu scutirea taxei în mărime de 50%, suma totală achitată pentru eliberarea, prelungirea și reperfectarea licențelor în luna octombrie constituie 610,94 mii lei. Se constată că, după genul de activitate, 14 dintre licențele eliberate/prelungite sunt pentru activitatea cu metale prețioase, 6 – pentru producţie alcoolică autohtonă, câte 4 pentru domeniile articole din tutun, metale feroase, câte 3 – pentru producţie alcoolică importată, de broker vamal și articole pirotehnice și câte 1 – pentru protecţia informaţiei și, respectiv, plasarea în câmpul muncii.

Procedura planificării controlului fiscal, cele mai frecvente erori depistate în cadrul verificărilor și sancțiunile aplicate, drepturile și obligațiile contribuabilului și ale agentului de control au fost discutate în cadrul atelierului de lucru privind practicile și metodologiile de planificare, organizare și efectuare a controlului fiscal desfășurat la solicitarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la care au participat reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

O persoană fizică cetăţean a luat un împrumut de la o casă de amanet SRL „G”, căreia i-a lăsat amanet un set de bijuterii. Deoarece persoana fizică nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de entitatea „G” SRL privind restituirea împrumutului, aceasta din urmă va comercializa bijuteriile pentru a-şi compensa cheltuielile suportate pentru păstrarea bijuteriilor, acordarea împrumutului, dobânda pentru împrumut şi pentru vânzarea bijuteriilor. Urmează de stabilit dacă în situaţia dată entitatea „G” SRL trebuie să reţină impozit pe venit la sursa de plată din împrumutul acordat şi nerestituit de persoana fizică?

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.