Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

Angajaților transferați într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată, urmare a reorganizării administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate de la o unitate bugetară către alta, li se va garanta diferența de salariu, în cazul în care salariile acestora, calculate conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,  vor fi inferioare celor calculate anterior transferării.   O inițiativă legislativă prin care se propune completarea Legii nr. 270/2018

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Prin derogare de la prevederile art. 88 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile de acțiuni și art. 32 din Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a RM (CC), Curtea de conturi va efectua auditul conformității cheltuielilor și investițiilor capitale la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale, prevede proiectul de lege cu privire la efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale înregistrat în Parlament de un grup de deputați în calitate de inițiativă legislativă.   Potrivit documentului, auditul, în condițiile aprobării în redacția propusă, se va desfășura la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor

Cuantumul compensării pentru consumul energiei termice în perioada rece a anului ar putea spori de la 67% până la 80% din diferența de preț, fiind propusă majorarea volumului de energie termică pentru care se efectuează compensarea diferenței de tarif de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop acordarea unor măsuri suplimentare de protecție socială a consumatorilor casnici, precum și a familiilor defavorizate în perioada rece a anului, în urma majorării tarifelor pentru consumul de energie termică.    

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Republica Moldova va trece și în anul curent la ora de iarnă. Cabinetul de miniștri s-a expus asupra unui proiect de lege privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, motivând că se va reveni la acest subiect după ce va exista o abordare unică la nivel european. Hotărârea Guvernului nr. 271 din 20 octombrie curent, prin care a fost aprobat avizul asupra proiectului respectiv, este publicată în Monitorul Oficial din 22 octombrie.   În avizul Guvernului se menționează că țara noastră este conectată la unele elemente ale Pieței Unice a UE prin intermediul Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care, deși nu stabilește vreun angajament al RM cu privire la schimbarea sezonieră a orei,

Noțiunea de garanție financiară pentru credite stabilită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii va fi ajustată în scopul acordării posibilității implementării unui nou mecanism de garantare a creditelor. Amintim, garanțiile sunt  emise de către Fondul de Garantare a Creditelor1 pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM.   Astfel, dacă la momentul de față garanția financiară este definită drept angajament în formă scrisă față de o instituție financiară asumat de către o altă instituție care gestionează fonduri de garantare a creditelor, întru asigurarea cu gaj suficient în proporție și în termene stabilite a creditelor/împrumuturilor

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.   Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică1  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

Evidența serviciilor publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova va fi asigurată de un registru de stat ce va include toate serviciile respective prestate populației. În MO din 1 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 169 din 8 septembrie 2021 cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, fiind aprobate:   Conceptul Sistemului informațional Registrul de stat al serviciilor publice (SI RSSP) Regulamentul privind modul de ținere a Registrului

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Serviciile publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova vor fi integrate într-un sistem informațional ce va permite evidența electronică a acestora, dar și constituirea unei baze informaționale pentru dezvoltarea, în perspectivă, a Portalului guvernamental unic al serviciilor publice.   Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, care include conceptul Sistemului informațional „Registrul de stat al serviciilor publice  (SI RSSP),

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal