Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

Pensia facultativă este prestația plătită la pensionare sau în perspectiva pensionării participantului sau beneficiarului suplimentar şi distinct de pensia furnizată de sistemul public de asigurări sociale, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea privind fondurile de pensii facultative care definește și noțiunea respectivă. Proiectul de lege a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020 și urmează a fi prezentat Parlamentului spre examinare și aprobare. Documentul stabilește cadrul legal pentru constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de administratori, norme depozitarii fondurilor de pensii facultative.

Dreptul la pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate și pensie de urmaș ar putea fi acordat și prin procură. Ieri, 8 iulie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de lege pentru modificarea art. 31 din Legea privind sistemul public de pensii.   Astfel, cererea de pensionare şi actele necesare vor fi depuse la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul beneficiarului de către reprezentatul desemnat prin procură.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va institui pentru fiecare concurs pentru ocuparea funcției de director al instituției publice în care MADRM exercită calitatea de fondator o comisie din șapte membri – cinci reprezentanți ai ministerului și doi – ai societății civile. Autoritatea a elaborat și propune pentru consultări publice (data limită – 9 octombrie) proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului respectiv.   Documentul reglementează condițiile și principiile de organizare și desfășurare a concursului, prevede cerințele pentru candidați, modul de instituire și atribuțiile comisiei ce va determina câștigătorul.

Funcționarii fiscali vor intra în sfera de aplicare a Legii nr.158  cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În ședința Guvernului din 8 iulie a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.   Documentul prevede că din competența Executivului în cea a Cancelariei de Stat vor fi transmise elaborarea, promovarea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea implementării politicii statului și a procedurilor de personal în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici ce ține de competența Cancelariei de Stat.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (CNAS) informează că subdiviziunile teritoriale ale CNAS întocmesc răspunsuri şi prezintă informaţia solicitată doar în baza solicitărilor parvenite de la direcţiile fondurilor de pensii din Federaţia Rusă, Ucraina, Azerbaidjan, Uzbekistan şi Belarus. Aceasta se referă la adresările din partea solicitanţilor în baza acordurilor bilaterale privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii, numărul cărora în ultimul timp a crescut esențial. CNAS precizează că dosarele de pensionare ale beneficiarilor de pensii nu se eliberează personal, ci doar în baza solicitărilor oficiale din partea direcţiilor fondurilor de pensii din statele menţionate.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.

Începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători va fi stabilită la 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se va majora eșalonat, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Ieri, 13 mai curent, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea art.32 din Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Astfel, pentru judecători va fi stabilită vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie.

La începutul anului 2019, în Republica Moldova 558,4 mii persoane au depăşit vârsta de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, fiecare a treia persoană are între 60-64 ani, iar 11,3% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani, comunică Biroului Național de Statistică. Totodată, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2019, numărul pensionarilor a constituit 703,9 mii persoane, inclusiv 21,4 mii pensionari angajați ai organelor de forță. Circa 75% din totalul pensionarilor sunt cei pentru limita de vârstă – 526,7 mii. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețin o pondere de 91,0% în totalul pensionarilor pentru limita de vârstă, dintre aceștia 67,7% fiind femei.

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Funcționarii publici cu statut special angajați în cadrul Ministerului Apărării (inclusiv militarii în termen), Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Centrului Național Anticorupție și Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt în drept să solicite acordarea unui credit ipotecar în cadrul Programului „Prima casă-6”.   Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 293/2017 privind unele măsuri în implementarea Programului de stat „Prima casă”.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează solicitanții, care obțin dreptul la pensie și alte prestații sociale în perioada 17 martie – 15 mai 2020, că cererea și actele necesare pentru stabilirea acestor drepturi se vor depune la Casa Teritorială de Asigurări Sociale de la domiciliu din data încetării stării de urgență. Conform pct.13 din Dispoziția nr.6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de acordare a tuturor prestațiilor sociale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspenda pe toată durata stării de urgență.

Reieşind din prevederile art. 283 alin. (1) al Codului fiscal, de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar beneficiază categoriile de persoane fizice indicate la lit. h)–l), respectiv:  h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate); 

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce se referă la modificarea procesului de indexare a pensiei, ce are ca scop sporirea gradului de protecție socială a pensionarilor, pentru a le asigura un trai decent. Astfel, documentul prevede indexarea pensiilor de două ori pe an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. Indexarea de la 1 aprilie se va efectua conform procedurii în vigoare – pentru toți beneficiarii, echivalent cu media Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) pe ultimii 3 ani.