Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Pentru care categorii de obiecte de comerț autoritățile administrației publice locale sunt în drept să stabilească taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții impunerii, obiectele impunerii și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate prin Titlul VII al CF.

Producția agricolă produsă de persoanele juridice, subiecți ai activității de întreprinzător și înregistrați permanent la Agenția Servicii Publice, care au relații fiscale cu sistemul bugetar al țării deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată în interes personal, precum și livrată în adresa persoanelor juridice, subiecți ai activității de întreprinzător, situați pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, la trecerea prin posturile vamale interne de control este scutită de plata TVA, cu condiția prezentării în original a certificatului eliberat de primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acesteia), precum și a actului în original,

Componența, modul de contabilizare a costurilor de producție și calculația costului produselor și activelor biologice adiționale în avicultură sunt determinate de impactul mai multor factori organizaționali și tehnologici. Indiferent de acești factori, baza proceselor tehnologice în avicultură, la

Casarea plantației perene se va efectua de proprietar sau deținător, în baza  acordului proprietarului, prin actul întocmit de către Comisia pentru casarea plantației, din care vor face parte proprietarul/deținătorul plantației și doi specialiști în agronomie și, respectiv, în contabilitate.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul de hotărâre a Executivului prin care propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705/1995. Proiectul este inclus pe agenda ședinței din 7 decembrie curent Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzători.

Agentul economic „X” din anul 2015 deține dreptul de proprietate asupra unui bun imobil (teren), cu suprafața de 0,452 ha și modul de folosință - „pentru construcție”. În anul 2018 pe o parte din acest teren a fost inițiată construcția a două blocuri locative, care au fost finisate și date în exploatare în luna august 2021. Terenul până în prezent se află în proprietatea agentului economic „X” și nu a fost transmis către Asociația de coproprietari în condominiu, dat fiind faptul că pe acesta urmează a mai fi construite încă două blocuri locative. În anii 2015 -2020 agentul economic a calculat și achitat pentru acest teren impozitul pe bunurile imobiliare reieșind din valoarea estimată de către organul

Conform CAEM activitatea întreprinderii corespunde mai multor genuri de activitate, și anume: 47.19 „Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate”; 47.65. „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate” și 47.71„Comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”. În cazul respectiv, cum urmează a fi calculată taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii- pentru un magazin, în care se vând mărfuri pentru copii, haine, jucării, cărți sau pentru fiecare gen de activitateîn parte?

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

În Monitorul Oficial de astăzi, 5 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 18 din 1 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.76 din 16 iunie 2020.   Documentul a fost elaborat în conformitate cu Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative și prevede modificări în Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul nr.76 din 16.06.2020 și vizează producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

 Întreprinderea dispune de staţii de alimentare cu combustibil, amplasate  pe tot teritoriul RM. Contoarele de evidență a combustibilului sunt amplasate pe terenurile private ale întreprinderii. În acest sens apar următoarele întrebări: • pot fi considerate terenurile private zonă a drumului public și/sau zonă de protecţie a acestuia?

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

La 30 iulie 2021 expiră termenul-limită pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2022 în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII). Astfel, solicitanții (întreprinderi mici şi mijlocii, gospodării țărănești, grupuri de producători din mediul rural (Grup-client)) care practică activități agricole, au la dispoziție încă o lună pentru depunerea cererilor.   Asistența financiară va constitui maximum $200 mii și va putea fi utilizată pentru finanțarea proiectelor de infrastructură (construcţia reţelelor de alimentare cu apă pentru irigare, precum și construcția / reparația segmentelor de drum și poduri).

În anul 2020, micii producători agricoli din țara noastră (care au în folosinţă terenuri agricole cu suprafaţa mai mică de 10 ha)  au recoltat 275 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase, potrivit publicației statistice oferite de Biroul Național de Statistică. Indicatorul este de peste două ori mai mic comparativ cu cel înregistrat în anul 2019, când recolta globală a culturilor cerealiere și leguminoase a constituit 579,1 mii tone.   La începutul anului 2020 producătorii dețineau în total 2227,9 mii ha, dintre care 912,8 mii ha aparțineau întreprinderilor și organizațiilor, 335,8 mii ha – gospodăriilor populației (loturi pe lângă casă și grădini) și 601, 8 mii ha – gospodăriilor țărănești (de fermier).

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.