Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 370/2020 prin care a fost aprobat formularul UNIF21 – Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) și modul de completare a acesteia.   Astfel, se propune ca în tabelul nr.3 al formularului, în col.7, unde în momentul de faţă se indică numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare, să fie notat codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății conform Clasificatorului codurilor țărilor lumii (Anexa nr.3 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.95 din 30 iulie 2020). Totodată, coloana 7 nu se va completa în cazul în care beneficiarul plății este cetățean al RM, iar dacă beneficiarul plății deține două sau mai multe cetățenii, se va indica cetățenia cu care acesta s-a manifestat

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Regulile privind stabilirea tarifelor pentru serviciile poștale au fost modificate, prețurile devenind liberalizate integral din 1 septembrie 2021, proiectul respectiv fiind aprobat de Guvern.   Potrivit noilor prevederi, toți prestatorii de servicii poștale vor avea drepturi și obligațiuni egale, iar tarifele pentru serviciile poștale vor fi aplicate unic pe întreg teritoriul țării. Până la 1 septembrie curent, furnizorul de serviciu poștal universal, Î.S. „Poșta Moldovei”, a beneficiat de tarife preferențiale, ceilalți operatori poștali având obligația să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât tariful preferențial.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice două proiecte de ordine ale MF - pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr.118/2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate (OMF nr.118/2013) și pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr.119/2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile (OMF nr.119/2013).

În Monitorul Oficial din 16 aprilie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 58 din 7 aprilie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului Finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 370-376, art. 2727), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează :

Persoanele fizice ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat, legislația în vigoare la momentul de față stabilind acest drept doar pentru agenții economici.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată, care funcționează în regim autonom, fără prezența fizică (participarea) a unei alte persoane decât utilizatorul de servicii de plată care primește și/sau depune numerarul. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent, vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).  

La începutul activității sale, agentul economic a încheiat contract de locațiune a mijloacelor fixe. Printre aceste mijloace fixe se enumeră și clădiri, terenuri care sunt proprietatea persoanei fizice – unic fondator al agentului economic. Conform contractului de locațiune, încheiat între agentul economic și persoana fizică – fondator al acestuia, impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare urmează a fi calculate și achitate de către agentul economic.

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Bunurile din rezervele de stat și de mobilizare ar putea fi trecute la pierderi sau la deșeuri în cazurile constatării unui nivel scăzut al calității (schimbarea caracteristicilor calitative prescrise, uzura fizică și morală, modificarea standardelor); învechirii fizice (expirării termenului de păstrare și/sau valabilitate); pierderii interesului comercial (nu prezintă interes social, care nu este necesar populației). Aceste norme sunt prevăzute de proiectul hotărârii de Guvern, prin care se propune aprobarea Regulamentului privind modul de trecere la pierderi sau la deșeuri a bunurilor din rezervele de stat (proiectul Regulamentului) elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Afacerilor Interne.

În anul 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care include 17 obiective globale cu 169 de ținte asociate care vin să stimuleze acțiunile la nivel mondial.   Pentru asigurarea monitorizării progresului în implementarea Agendei 2030 au fost stabiliți 247 indicatori, iar pentru realizarea acestora autoritățile naționale au elaborat proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, care definește mecanismul de coordonare și cadrul de raportare a progreselor

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?