La importul mărfurilor și livrarea serviciilor pentru construcţia Centrului cultural-educaţional în mun. Ceadâr-Lunga din UTA Găgăuzia se vor aplica facilități. În Monitorul Oficial din 26 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind scutirea de taxa vamală, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale şi de TVA fără drept de deducere a mărfurilor şi serviciilor importate şi livrate pentru construcţia Centrului cultural educaţional în mun. Ceadâr-Lunga, UTA Găgăuzia.

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Totodată, pe lîngă desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei, instituțiile de învățămînt, atît publice cît și private, pot obține venituri și din desfășurarea altor activități, diferite de procesul de învățămînt, aferent cărora vor trebui sa își determine obligațiile fiscale.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Codului fiscal, impozitarea se efectuează în baza Codului fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

Dreptul la deducerea sumei TVA în cazul importului este reglementată de art. 102 din CF. În cazul în care suma TVA pentru importul de marfă este achitată, fapt confirmat prin documentele corespunzătoare şi importul de mărfa este destinat pentru efectuarea livrărilor impozabile, dreptul la deducerea sumei TVA la contribuabil are loc indiferent de faptul dacă bunul a fost importat în locul bunului anterior exportat.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

Conform prevederilor art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte: 25 iunie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Serviciul Fiscal de Stat reiterează: termenul limită pentru achitarea impozitului pe avere în acest an este data de 28 decembrie 2020, ținând cont de faptul că ziua de 25 decembrie este zi de odihnă.     Menționăm, subiecți ai impozitul pe avere sunt persoanele fizice care dețin bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor) a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult și suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu perioada fiscală a anului 2021, în Sistemele Informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat sunt implementate 4 formulare tipizate de avize de plată aferente impozitului pe bunurile imobiliare și/sau impozitului funciar, urmare a modificării Ordinului MF nr.17/2020 cu privire la aprobarea formularelor tipizate ale Avizelor de plată. În baza formularelor respective, serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor urmează să genereze și să remită contribuabililor, corespunzător perioadelor de generare (01 ianuarie – 31 mai și, respectiv, 01 iunie – 31 decembrie a anului gestionar),  avizele de plată la impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar, care vor conține informația privind obligațiile fiscale corespunzătoare acestora.

  În cazul în care bunul imobiliar cu altă destinație decît cea agricolă, proprietate a unei persoane fizice (cetățean – rezident al Republicii Moldova) se transmite în locațiune, arendă sau folosință unei persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, subiectul impunerii este persoana fizică – proprietar al bunului imobiliar (art.277 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal). (Temei: scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 15/2-06/464 din 01.12.2020)

Fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite din plată, ca parte a impozitului o sumă în mărimea stabilită la art.89 din Codul fiscal. 

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Pentru contribuabilii subiecți ai impunerii cu TVA ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări a sporit în trimestrul I al anului curent cu 0,0538 lei comparativ cu lunile ianuarie-martie 2020 și a constituit 0,2573 lei. În anul precedent ponderea impozitelor și taxelor calculate era la nivel de 0,2035 lei la un leu vânzări, ceea ce denotă o majorare cu 26%, comunică Serviciul Fiscal de Stat în raportul ce ține de rezultatele monitorizării entităților prin prisma Programului de conformare a contribuabililor.   În ce privește ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu vânzări pentru aceeași categorie de contribuabilii (subiecți ai impunerii cu TVA), comparativ cu trimestrul I din anul precedent aceasta a sporit de la 0,1772 lei până la

Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii. Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.