O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Prevederile legislației fiscale a Republicii Moldova nu stabilesc obligația de informare a Serviciului Fiscal de Stat despre utilizarea facilităților prevăzute la art. 49 din Codul fiscal.    Astfel, rezidenții zonei economice libere pot beneficia de facilitățile fiscale aferente impozitului pe venit prevăzute la art. 49 din Codul fiscal, cu condiția îndeplinirii condițiilor stabilite de această normă.

Totalitatea de obligaţii impuse producătorilor pentru recuperarea, valorificarea și reciclarea produselor scoase din uz este tot mai frecvent pusă în discuție, ținând cont că conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, însă mecanismul va deveni obligatoriu în țara noastră începând cu anul 2023.   Despre implementarea acestui concept în Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje din țările UE s-a discutat în cadrul evenimentului cu genericul

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale reiterează că, stabilirea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă are loc în baza datelor din certificatele de concedii medicale, care sunt introduse şi transmise CNAS de către instituţiile medicale prin intermediul Portalului certificatelor de concediu medical. Pentru informarea cetăţenilor, pe pagina web a Casei Naţionale a fost lansat serviciul electronic „Statutul certificatului de concediu medical". Acest serviciu permite persoanelor să verifice statutul certificatul medical, şi anume:

În conformitate cu prevederile art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

În declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2021, subiecții declarării vor indica prețul real plătit pentru bunurile mobile și imobile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora, prevede Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 130/2021), care a intrat în vigoare vineri, 29 octombrie, fiind publicată în MO. 

Conform art.1 alin.(3) din Codul fiscal, noţiunile şi prevederile Codului fiscal se aplică în exclusivitate în limitele relaţiilor fiscale şi ale altor relaţii legate de acestea.

Ziua Profesională a Contabilului și Auditorului este un prilej în plus pentru a aduce toată recunoștința, admirația și aprecierea noastră pentru munca nobilă pe care o desfășoară reprezentanții acestor profesii. Lor le revine importanta misiune în susținerea economiei naționale prin aplicarea corectă a normelor legislative, care, incontestabil, contribuie la dezvoltarea durabilă a țării noastre.

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

În conformitate cu art.95 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, nu constituie obiect impozabil.     [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021]

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia bunurilor imobiliare, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte. Pentru bunurile imobiliare, data obligaţiei fiscale se stabileşte conform alin.(3) al articolului menționat.

Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia bunurilor imobiliare, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte. Pentru bunurile imobiliare, data obligaţiei fiscale se stabileşte conform alin.(3) al articolului menționat.

Conform art.95 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, nu constituie obiect impozabil cu TVA.      [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021.]