Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Potrivit art.57 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?

Autoritățile contractante vor putea utiliza, în cadrul contractelor de achiziții publice, un acord-cadru ca o modalitate specială de atribuire a contractelor. Acordul poate fi utilizat după aplicarea unei proceduri de achiziție publică și va stabili condițiile esențiale pentru contractele subsecvente care urmează a fi atribuite, inclusiv cerințele pentru selectarea operatorului economic.   În Monitorul Oficial din 2 octombrie  a fost publicată Hotărârea nr. 694 din 23 septembrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Cheltuielile suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV 2 urmează a fi permise spre deducere.   În ședința de astăzi, 4 decembrie,  Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege  ce are ca scop stabilirea unui regim fiscal special pentru plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților.  

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Serviciul Fiscal de Stat reamintește contribuabililor care desfășoară activitatea de comerț on-line că, conform prevederilor Legii nr. 284/2004 comerţul electronic reprezintă activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice.   Astfel, comerțul electronic nu este un gen de activitate, ci o modalitate de executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice.

Societatea cu răspundere limitată și-a inițiat activitatea pe parcursul anului, dar dat fiind faptul că situația economică a avut de suferit în condițiile pandemiei, entitatea nu a reușit să angajeze personal la lucru și nici să-și desfășoare activitatea preconizată (prestări servicii). Va fi obligat în aceste condiții administratorul, care este și unicul fondator al SRL, să prezinte Darea de seamă (forma IPC18)?  

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Mijloacele bănești sechestrate pe conturile prestatorilor de servicii de plată vor fi transferate pe conturile trezoreriale gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În cazul depozitelor bancare, acestea se vor transfera la expirarea termenului de depozit, acțiunea fiind dispusă prin act judecătoresc. Totodată, banca comercială licențiată va informa ARBI despre transferul mijloacelor bănești pe conturile trezoreriale. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților? În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Confirmarea stagiului de cotizare este o condiţie obligatorie la etapa survenirii unui anumit drept social. Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale prevede diferite perioade de stagiu de cotizare, care necesită a fi confirmate de către persoana asigurată la solicitarea prestaţiilor. Pentru stabilirea unor tipuri de indemnizaţii durata stagiul de cotizare care urmează a fi confirmat variază de la o prestaţie la alta. În continuare propunem câteva aspecte de bază de care trebuie ţinut cont la necesitatea stabilirii diferitelor prestaţii de asigurare socială. Confirmarea stagiului de cotizare pentru acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă

La 12 ianuarie 2018, entitatea „Lider” SRL, care desfășoară activitate de export și aplică IFRS, a primit de la un client din Taiwan un avans în mărime de 120 000 euro, ceea ce reprezintă 100% din valoarea contractuală a mărfurilor, cursul oficial de schimb valutar la această dată fiind de 20,363 lei/euro. La 16 februarie 2018, când cursul de schimb valutar comunicat de B.N.M. era de 20,9077 lei/ euro, mărfurile au fost livrate. Cum trebuie recunoscute și evaluate veniturile din această operațiune de export în contabilitatea entității „Lider” SRL? Ce efecte privind impozitul pe venit va avea entitatea în cazul dat? În Declarația TVA entitatea declară pentru această operațiune baza de impozitare determinată prin aplicarea cursului de schimb de la data efectuării exportului sau de la data primirii avansului?

Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează donație persoanei fizice a unui bun (mijloc fix/activ de capital)? În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42 din Codul fiscal.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.