Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

În ședința plenară din 15 decembrie 2023, Parlamentul a votat în lectura a doua Legea nr. 390/2023 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015). Astfel, modificările publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2023, au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024 și au drept scop

Banca Națională a Moldovei precizează că, în luna octombrie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 84,0%, comparativ cu 90,2% în luna septembrie, diminuarea constituind $93,8 mil. (-39,8%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici a fost mai mică cu $92,4 mil. (-35,3%).   BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței.  Astfel, pe ansamblul lunii octombrie 2021, BNM a vândut în volum net $1,0 mil.

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Punctul 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 stabilește că dacă în cadrul decontărilor bănești contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile de plată în calitate de instrument de plată fără numerar, sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul mașinilor de casă și de control.

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente:

Cel mai bine plătit loc de muncă vacant este cel de inginer în securitatea informației, propus de un angajator din Chișinău, care oferă un salariu maxim de 49,5 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat Topul  celor mai bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date a autorității.   Astfel, pentru funcția vacantă de șef secție economico-financiară potențialul angajator propune un salariu maxim de 45 mii lei, iar agronomii pot fi remunerați cu un salariu maxim de 25 mii lei.

Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar atribuțiilor prevăzute de Codul fiscal, exercită și atribuții de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, a celor fără stăpân, a celor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.   Astfel, la situația din 1 ianuarie 2022, la evidența autorității fiscale se aflau stocuri de bunuri confiscate în sumă de peste 17,587 mil. lei. Totodată, pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 – 1 iunie 2022, la evidență au fost preluate bunuri confiscate în baza a 290 procese-verbale, valoarea acestora constituind 8,46 mil. lei.

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse în regim online, iar evidența electronică a persoanelor înregistrate cu acest statut și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va putea fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SIA ÎSȘ). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului sistemului și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea acestuia a fost aprobat în ședința Executivului din 3 noiembrie curent.   Prin instituirea acestui sistem autoritățile urmăresc asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilirea dreptului la ajutor de șomaj.

În cazul în care, în luna iulie, soția pleacă în concediu de maternitate, poate soțul beneficia de scutirea soției pentru lunile rămase a perioadei fiscale (august – decembrie)?

Având în vedere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi ce reglementează obligativitatea prezentării dărilor de seamă doar în format electronic, din partea contribuabililor este pusă întrebarea aferent perioadelor fiscale față de care se aplică această obligativitate.

Termenul de implementare al Programului de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, care expiră în anul curent, va fi extins până în anul 2024, iar componența instituțională a Comitetului de supraveghere al Programului va fi actualizată. Ieri, 29 decembrie, Executivul a aprobat proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 972/2010.   Reamintim că Programul „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranţi şi/sau rudelor de gradul I ai acestora care doresc să investească în lansarea sau dezvoltarea unei afaceri proprii.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Banca Națională a Moldovei informează că la 31 mai 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 783,23 mil., în creștere cu $32,48 mil. în comparație cu 30 aprilie 2021, când acestea au însumat $3 750,75 mil. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: $23,0 mil.  înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale: $14,37  mil.;