Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

În Monitorul Oficial de astăzi, 8 aprilie curent, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 139 din 1 aprilie 2022 pentru modificarea Ordinului directorului SFS nr. 481/2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autorizarea centrelor de asistenţă tehnică pentru maşinile de casă şi de control/imprimantele fiscale. În temeiul art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, ORDON:

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) nr.1 din 13 ianuarie 2022, se prelungește, până la 15 martie 2022 inclusiv, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, starea de urgență în sănătate publică, declarată anterior prin Hotărîrea CNESP nr. 61 din 9 septembrie 2021. Astfel, pe perioada stării de urgență, se prelungește termenul de aplicare a cotei reduse a TVA în mărime de 6% la produsele alimentare și/sau la băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de serviciile conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din Economia Moldovei.

Codul fiscal ar putea fi completat cu capitolul 104 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase. Un proiect de lege în acest sens este înregistrat pe agenda Parlamentului.   Astfel, agentul economic care procură deșeuri de metale feroase și neferoase de la persoanele fizice ar putea asigura reținerea finală la sursa de plată 12% din venitul anual impozabil din plățile efectuate în folosul subiectului impunerii.

Certificatul de origine nepreferențial va fi perfectat în format electronic, cu utilizarea platformei online a Camerei de Comerț și Industrie (CCI) www.client.chamber.md, ceea ce presupune excluderea blanchetelor speciale. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor. Documentul fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor.   Reamintim, CCI, cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a dezvoltat un modul nou dedicat certificatului de origine nepreferențial (CO), care prevede eliberarea acestuia în format digital. Soluția prevede

În conformitate cu art.163 alin.(5) din Codul fiscal, persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate, Serviciul Fiscal de Stat este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care permite practicarea activităţii respective, sau la cererea aceluiași subiect, înregistrarea activității căruia poate fi efectuată în baza codului IDNP.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a-și moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din iunie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a început să emită rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

În cazurile în care suma drepturilor de import exigibile pentru mărfurile transportate sub acoperirea Carnetului TIR va depăşi suma garanţiei sau dacă vor exista motive de a presupune că transportatorul nu poate garanta respectarea prevederilor legislaţiei vamale a Republicii Moldova, vor putea fi aplicate proceduri de garantare suplimentară, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975). Documentul a fost inclus pe agenda ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător de ieri, 16 noiembrie curent.  

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Guvernul Republicii Moldova va iniția negocierile cu Guvernul României în vederea construirii unui pod rutier de frontieră între cele două state. Proiectul Acordului privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (RM) și Ungheni (România) a fost aprobat în ședința de ieri, 19 august curent.  

La 1 ianuarie 2022 întră în vigoare prevederile Odinului nr.156 din 29 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.  Oferim contribuabililor posibilitatea de a lua cunoștință cu modificările și completările operate în Formularul IPC21.