Inspectoratul Fiscal Principal de Stat informează producătorii de produse vitivinicole despre aprobarea formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului și modului de completare a acesteia, conform prevederilor art.323 din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006 şi art.133 alin. (1) lit.c) din Codul fiscal. Darea de seamă menționată a fost aprobată prin Ordinul IFPS nr.429 din 16 ianuarie 2013, care va întra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

În anul viitor, moldovenii ar putea plăti mai scump pentru poliţa de asigurare medicală. Majorarea este prevăzută de proiectul legii privind fondul asigurărilor medicale obligatorii, elaborat de Guvern. Documentul prevede şi majorarea cheltuielilor de finanţare a instiutuţiilor medicale.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Legea prevede venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 la nivel de 12 miliarde 35 milioane 836,6 mii lei, în creștere cu 14,2% în raport cu veniturile aprobate pentru anul 2013, iar cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat se propun la nivel de 12 miliarde 155 milioane 836,6 mii lei, sau cu 14,5% creștere față de de suma cheltuielilor aprobate pentru anul 2013. Viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Sergiu SAINCIUC, a menționat că sunt prevăzute contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 8,5 miliarde lei, cu o creștere de 7,8% față de 2013.

Prabusirea potentiala a coalitiei de guvernare din Italia pune in pericol tintele fiscale pe termen scurt si mediu si creeaza incertitudini intr-o perioada cruciala, cand trebuia finalizat bugetul pe 2014, se arata intr-o analiza a agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings.

Situaţii dificile în aplicarea legislaţiei fiscale, depistate în cadrul controalelor fiscale, şi necesitatea adaptării normelor legale la schimbările survenite în ramurile economiei naţionale au constituit fondul problemelor discutate la tradiţionala şedinţă lunară a Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova „AO Ecofin Consult”, la care au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai conducerii IFPS.

Fondul Monetar Internațional a cerut în mod repetat autorităților moldovene să schimbe politica fiscală în direcția reducerii deficitului bugetar, nu a măririi lui și să ia măsuri pentru a face publică adevărata identitate a proprietarilor de bănci.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 12 035 836,6 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 12 155 836,6 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 120 000,0 mii lei.

Spania a înregistrat creştere economică de 0,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, după doi ani de recesiune, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid, citate de Bloomberg. Revenirea economiei pe creştere oferă un nou sprijin eforturilor premierului Mariano Rajoy de a reduce deficitul bugetar şi rata foarte ridicată a şomajului, de circa 26%. Raportat la trimestrul al treilea de anul trecut, PIB a scăzut cu 1,2%. Datele prezentate de Banca Spaniei sunt preliminare şi au fost anticipate de analiştii consultaţi de Bloomberg.

Franţa ar putea introduce o nouă taxă pe bănci, în funcţie de bilanţurile lor, pentru a stimula acordarea de credite către municipalităţi şi entităţi locale, a anunţat marţi agenţia financiară franceză Agefi, transmite Reuters. Guvernul de la Paris caută noi surse de finanţare după colapsul grupului franco-belgian Dexia, care domina piaţa în trecut. Câteva comune şi oraşe franceze se confruntă cu dificultăţi după ce au luat de la Dexia credite riscante de aproximativ 11 miliarde de euro, care s-au prăbuşit după criza financiară.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Moldova este interesată de dezvoltarea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Declaraţia a fost făcută de prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul întrevederilor cu o echipă de experţi ai FMI, aflată într-o vizită de monitorizare.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat constă în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe generale de stat şi locale. Subiecţii impunerii şi obiectele impunerii, modul şi termenele de achitate a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, precum şi facilităţile acordate sunt reglementate de Codul fiscal şi alte acte normative în domeniul fiscal.

Un program al Băncii Mondiale şi al Fondului Monetar Internaţional de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program — FSAP) se va derula în perioada 17 februarie – 5 martie 2014, la solicitarea autorităţilor Republicii Moldova, informează MOLDPRES.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.