În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale 2025 au fost achitate plăți persoanei fizice pentru arenda terenului agricol, dar până la sfârșitul anului se constată că persoana fizică a decedat, se va declara persoana menționată în Nota de informare IALS21 pentru 2025?

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Serviciul Vamal reamintește că persoanele fizice au dreptul de a introduce în țară bunuri în valoare de până la 150 de euro cu scutire de la achitarea drepturilor de import. Condiția este ca trimiterea să fie însoțită de o declarație CN22/CN23, în cazul în care sunt transportate de către operatorul poștal

Statul va asigura șanse egale femeilor și bărbaților cu privire la constituirea, echiparea, extinderea și activitatea întreprinderilor. Un proiect de lege ce are ca scop aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă a unui grup de deputați, este înregistrat proiectul modificărilor la Codul vamal nr. 95/2021, care urmărește respectarea angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană și în egală măsură, protejarea intereselor persoanelor fizice și juridice care sunt rezidenți ai zonelor economice libere (ZEL),

Organizația necomercială (în continuare ON) reprezintă o persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului și care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele membrilor organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. În sensul Legii nr. 86/ 2020 cu privire la organizațiile necomerciale,

Prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025) au fost operate modficări și la Codul vamal. În continuare oferim o sinteză a acestor modificări.

Conform art. 1 din Codul de executare (Cod), procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor, recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Totodată, potrivit art. 10 din Cod, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu

În conformitate cu art.1251 al Codului civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

În Republica Moldova, impozitarea veniturilor obținute din darea în locațiune a bunurilor imobiliare și eschivarea de la plată acestora este o problemă discutabilă, care afectează atât organul fiscal, cât și proprietarii bunurilor imobiliare.

Încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic, deseori, nu este însoțită, din diverse motive și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat.

Serviciul Fiscal de Stat informează că accesarea serviciilor fiscale electronice (ex. Cabinetul personal, Declarații fiscale, e-Factura) poate fi realizată alternativ prin intermediul a două metode simple: EvoSign sau autentificării în doi pași (2FA – two-factor authentication). EvoSign este o nouă identitate electronică avansată ce

Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, rezidenţii parcului ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat informează că în cadrul sistemelor sale informaționale, evidența înscrierilor despre activitățile contribuabilului se efectuează în baza codului fiscal. La etapa actuală, serviciile fiscale electronice nu sunt adaptate tehnic pentru a oferi un funcțional de vizualizare a activităților efectuate cu un cod fiscal deținut anterior.

În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

Contractul de donație este un act juridic care produce efecte doar între părțile lui, în timpul vieții acestora. Contractul care prevede predarea bunului după decesul donatorului este nul. În privinţa voinţei exprimate de donator se aplică dispoziţiile legale cu privire la testament.

Pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani, cu durata zilnică a timpului de muncă mai mare de 4 ore și jumătate, se va acorda pauza pauză de masă de cel puțin 30 de minute, dacă e posibil, consecutive. Proiectul elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este