Serviciul Fiscal de Stat a aplicat, în perioada anului 2020, tratamente de conformare voluntară față de un eșantion selectat de persoane fizice, posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor, care au înregistrat o diferență semnificativă dintre veniturile declarate și ieșiri/intrări de fonduri.   Ca rezultat al măsurilor de conformare aplicate față de persoanele fizice selectate, 14 dintre acestea au prezentat declarațiile privind impozitul pe venit, declarând venituri obținute în sumă de 3,8 mil. lei și impozit pe venit în sumă de 520,9 mii lei.

În cadrul primei ședințe a Comitetului de coordonare al Programului de ecologizare a ÎMM au fost examinate și selectate 17 întreprinderi care vor beneficia de granturi mici de până la 200 mii lei pentru ecologizarea afacerilor în cadrul etapei II a Programului. ÎMM vor  fi susținute financiar pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din valoarea proiectului investițional fără TVA, dar nu va depăși 200 mii lei.   Mijloacele financiare nerambursabile vor fi transferate de ODIMM după investirea resurselor proprii ale ÎMM și prezentarea documentelor justificative. Alocarea poate fi realizată în maximum două tranșe: prima tranșă – 70% din suma finanțării nerambursabile se acordă după ce beneficiarul va investi contribuția proprie de 30%,

Compania X prestează servicii de publicitate unei companii nerezidente Y. În schimb, compania X beneficiază din partea nerezidentului Y de servicii informaționale, în baza unui contract de compensare reciprocă. În baza contractului se efectuează decontările reciproce, astfel că, la finele perioadei fiscale, nerezidentul Y urmează să transfere companiei rezidente X diferența de sumă.    În această situație, pentru compania X apare obligația reflectării a importului și exportului de servicii în Declarația privind TVA?   

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Serviciile fiscale electronice și alte sisteme informaționale, centralizate în cadrul sistemului „Cabinetul personal al contribuabililor” (CPC), sunt instrumentele care asigură interacțiunea dintre contribuabil și SFS în mediul online, obiectivul de bază al  acestuia fiind stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și asigurarea interacțiunii și comunicării eficiente a contribuabililor cu SFS, exclusiv în mediul online.   În perioada iulie-august curent, SFS planifică lansarea unui nou modul din cadrul sistemului CPC, și anume compartimentul „Mesagerie”. Acesta vine să asigure un spațiu centralizat:  

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

Facilitățile fiscale pentru profesioniștii din sectorul tehnologiei informațiilor vor fi extinse până în anul 2023, decizia fiind aprobată de Guvern. Măsurile vor contribui la dezvoltarea sectorului care, în ultimii ani, a devenit unul dintre principalii exportatori de servicii.   Conform datelor oferite de Serviciul Fiscal de Stat, în anul 2019 au beneficiat de facilitățile fiscale 114 companii IT, numărul angajaților beneficiari fiind de circa 1300-1500 de persoane. În condițiile salariului mediu prognozat pe economie de 8,7 mii lei, venitul neimpozabil va fi cel care depășește suma de 17,4 mii lei,

De trei ani angajații din Republica Moldova se bucură de cardurile Up Dejun. Operatorul francez este numărul 1 pe piața tichetelor de masă, cu peste 35 de mii de carduri emise și o rețea de acceptare de aproximativ 800 de comercianți.   Youssef Achour, Președinte Director Grup Up: „În cele 30 de țări în care operăm, piața de beneficii este în plină efervescență din mai multe motive. Unul dintre motive este legat de participarea soluțiilor noastre la politicile de relansare economică. Un al alt motiv este legat de nevoia de a veni în întâmpinarea clienților, partenerilor și utilizatorilor noștri cu soluții inovatoare,

 Up Moldova în parteneriat cu Mastercard lansează, în premieră pe piața tichetelor de masă, propria soluție de plăți mobile – portofelul digital, care permite achitarea cumpărăturilor contactless. Acum, deținătorii cardurilor Mastercard, eliberate de Up Moldova, își pot achita cumpărăturile direct de pe telefonul mobil. Astfel, pentru a transforma telefonul mobil într-un dispozitiv de plată este suficientă o simplă apropiere de terminal. La achitarea cu telefonul mobil nu se percep comisioane suplimentare. Securitatea și siguranța tranzacției este garantată de standardele internaționale Mastercard.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În luna iulie 2020 a fost aprobată Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Documentul are ca scop facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic de către companii și consumatori, simplificarea procedurilor vamale la exportul online, stimularea serviciilor poștale și de curierat, promovarea și atragerea în țară a platformelor naționale și internaționale de comerț electronic.   Astăzi, 3 februarie 2021, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

Ieri, 24 august 2020, Organizația pentru Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat un nou Apel de granturi mici, pentru a  oferi finanțare nerambursabilă în valoare de 165 mii lei. Banii pot fi utilizaţi pentru achiziționarea utilajelor, echipamentelor și a serviciilor de dezvoltare a afacerii.   La Concurs pot participa întreprinderile nou lansate sau active pe piață până la 2 ani, inițíate și gestionate exclusiv de femei.

Un nou instrument de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM) a fost aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Despre asta a anunțat ministrul Sergiu Railean în cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al RIAM.  

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

În cadrul sistemului „e-Factura” sunt situații în care Furnizorii emit facturi fiscale electronice și acestea nu parvin prin ciclul lung către Cumpărători. La indicarea codului fiscal al Cumpărătorului se afișează mesajul precum că contribuabilul nu utilizează sistemul „e-Factura”, deși acesta emite și recepționează facturi fiscale prin intermediul sistemului și facturile fiscale nu se afișează la Cumpărător în statutul „Finisate”, chiar dacă au fost remise de Furnizor prin ciclul scurt. În continuare explicăm cauza și pașii parcurși eronat de către utilizatorii sistemului „e-Factura”, fapt ce generează problema enunțată.  

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.