Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Guvernul, în cadrul ședinței din 31 mai, a aprobat proiectul modificărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, elaborate în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 10/2022.

Modificările la Codul muncii (CM), intrate în vigoare din 1 ianuarie 2026, schimbă esențial abordarea muncii de noapte.

10-14 martie 2025

Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței din 4 decembrie curent proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, la baza elaborării căruia au stat măsurile și obiectivele incluse în Planul de Creștere economică.

Astăzi, 18 iulie 2024, intră în vigoare Regulamentul privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 939/2023. Conform Regulamentului, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii, va include în Planul tematic,

La data de 30 aprilie 2025 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru anul 2024. Pentru a simplifica modul de declarare a veniturilor pentru anul 2024, Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) poate fi depusă în format electronic sau pe suport de hârtie

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

În „MO” au fost publicate și au intrat în vigoare modificările la art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, elaborate în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 10/2022 prin care a fost declarat neconstituțional textul din art. 10 pct. 8 „în mărime de 10% din valoarea tranzacției cu mărfuri social importante, dar nu mai puțin de 500 lei pentru fiecare factură/factură fiscală”.

Contul curent al persoanelor asigurate conține atât informația cu privire la venitul asigurat, contribuțiile calculate și achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, cât și informația cu privire la prestațiile de asigurări sociale stabilite și plătite de către CNAS direct beneficiarului.

Articolul 5 pct. 36/2 din Codul fiscal stabileşte că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Din 1 ianuarie 2025 scutirile personale acordate persoanelor fizice se majorează, în vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și asigurării susținerii familiilor cu copii. Majorarea scutirilor personale a fost aprobată prin Legea nr. 214/2024 ce vizează politica fiscală și vamală 2025.

Sistemul financiar reprezintă sistemul circulator al unei economii funcționale. Acesta însumează regulile, autoritățile, instituțiile și instrumentele care asigură circulația banilor în economie. Totodată, acest sistem funcționează cu participarea statului, întreprinderilor, gospodăriilor

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Conform Legii insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), administratorul provizoriu este persoana care deține autorizație de administrator autorizat eliberată de Ministerul Justiției. Administratorul autorizat este persoana cu studii juridice, economice sau tehnice și este pregătită pentru a administra întreprinderi aflate în dificultate economică.

Se propune majorarea plafonului de înregistrare ca subiect al impunerii cu TVA de la 1,2 mil. lei până la 1,5 mil. lei, fapt ce va simplificarea administrarea fiscală și va reduce povara administrativă asupra întreprinderilor mici.