Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru  iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul RM şi Comisia Europeană privind realizarea Proiectului „UE4Moldova: Facilitatea de sprijin al răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere”, care prevede oferirea țării noastre de către Comisia Europeană a asistenței nerambursabile în valoare de 9 mil. euro, în scopul gestionării crizei provocate de COVID-19. Documentul este publicat astăzi, 25 septembrie, în MO și a intrat în vigoare.   După cum a menționat în cadrul ședinței Executivului ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, Acordul include următoarele patru componente :

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Agenția Proprietății Publice va exercita din numele Guvernului acțiunile necesare în vederea cumpărării și deetatizării valorilor mobiliare emise de băncile de importanță sistemică, inclusiv să negocieze și să semneze antecontracte, contracte de vânzare-cumpărare și alte acte. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire acordarea de împuterniciri Agenției Proprietăți Publice.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport introduse și declarate prin acțiune de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, care a expirat în perioada stării de urgență sau va expira în perioada stării de urgență în sănătate publică instituit prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, se prelungește până la data ridicării acesteia. Pe data de 26 mai curent, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. 

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

 Potrivit prevederilor pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ,,Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, începînd cu 28 octombrie 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:        1) Livrării mărfurilor, activelor, inclusiv în cazurile în care au fost emise avize de însoţire a mărfurilor:        a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal; 

Agenția Națională pentru Reglementarea în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) a publicat în MO Hotărârea nr. 47 din 15.10.2020 privind stabilirea cuantumului plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicațiilor electronice pentru anul 2021 și Hotărârea nr. 48 din 15.10.2020 privind stabilirea cuantumului plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicațiilor poștale pentru anul 2021.   Astfel, a fost stabilit cuantumul plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicaţiilor electronice pentru anul 2021 la nivel de 0,3% din volumul venitului provenit din activităţile respective,  acesta fiind neschimbat față de anii precedenți.

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

Începând cu 1 august curent, se interzice  activitatea bazinelor de înot / piscinelor, cu excepția bazinelor sportive, autorizate pentru desfășurarea antrenamentelor și competițiilor sportive, prin ordinul intern al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la solicitarea federațiilor de profil, în funcție de nivelul de corespundere a entității sportive normelor sanitar-epidemiologice de prevenire și control a infecției COVID–19. Decizia a fost luată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică.

În Monitorul Oficial din 30 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 130 din 16.10.2020 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe 9 luni ale anului 2020. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397- XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007,

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele preliminare privind datoria externă brută a Republicii Moldova. Conform regulatorului, aceasta a crescut față de începutul anului cu 5,0 la sută și a înregistrat $7785,38 mil. la 30 iunie 2020, ceea ce constituie 66,1% raportat la PIB, cu 4,1 p.p. mai mult față de situația din 31 decembrie 2019.   Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând $2146,98 mil. (+11,9 la sută de la începutul anului). Structura pe creditori a datoriei externe publice, conform situației la 30 iunie 2020, arată că principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7% din total, urmat de FMI cu 31,4% și BEI cu 14,4%.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

În scopul prevenirii cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat, Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea sectoarelor economiei naționale cu un risc sporit de neconformare fiscală, unul din obiectivele principale ale SFS fiind aplicarea măsurilor de descurajare a desfășurării ilicite a activității de întreprinzător.   Pe parcursul anului 2020, au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară și forțată față de contribuabilii care prestează servicii de transport ilicit interurban/internațional de persoane, dar și în regim de taxi, a persoanelor fizice care practică activitate de transport ilicit de pasageri în traficul internațional.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

Starea de urgență în sănătate publică este extinsă până la 31 iulie 2020,  cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție de evoluția situației epidemiologice la nivel național.   Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a emis Hotărârea nr.20 din 10 iulie curent. Documentul reiterează  interdicția, până la data de 1 august 2020, de aflare a persoanelor în vârstă de peste 63 ani în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă, aflarea persoanelor pe terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, parcuri de distracții și zone de agrement, cu posibilitatea de prelungire a termenului de interdicție în funcție de situația epidemiologică.