Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Положения Национального стандарта бухгалтерского учета (далее – НСБУ) «Дебиторская задолженность и финансовые инвестиции» раскрывают информацию о классификации финансовых инвестиций, которую можно представить следующим образом, в разрезе:

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

În conformitate cu art. 4 din Codul muncii nr. 154/2003, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de:a) hotărârile Parlamentului;b) decretele Președintelui Republicii Moldova;c) hotărârile şi dispozițiile Guvernului;d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de alte

În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27 000 lei pe an.       Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360 000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

Conform art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile

Întreprinderile nou create, precum și ÎMM-urile, dar și autoritățile administrației publice locale vor avea o alternativă de finanțare prin intermediul platformelor de finanțare participativă (crowdfunding).

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Întreprinderea a încheiat contract individual de muncă (CIM) cu o persoană fizică în calitate de refugiat din Ucraina. Este necesar de achitat contribuții pentru această categorie de angajați şi cum urmează a fi indicați în Darea de seamă IPC21. Urmează a fi declarate aceste persoane şi în Informația IRM19?  Potrivit informației oferite de către Agenția Servicii Publice, persoanele refugiate din Ucraina, care se vor afla pe

Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plata la cota de 12% conform art. 91 alin. (1) în cazul în care persoanei juridice rezidente i-au fost oferite consultații prin intermediul internetului de către o companie nerezidenta (rezident al României) în baza contractului de prestare servicii?

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 128 din 29 martie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului Directorului SFS nr.622/2018. În continuare vă propunem să luați cunoștință de prevederile documentului publicat. În scopul administrării eficiente şi univoce a prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal nr.1163/1997 şi în baza prevederilor art.1323 alin.(10) din Titlul V al Codului fiscal,

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

În cazul în care mărfurile declarate pentru un regim vamal vor face parte dintr-o cantitate mai mare de aceleași mărfuri cumpărate într-o tranzacție unică, prețul efectiv plătit sau de plătit se va calcula proporțional în baza prețului pentru cantitatea totală cumpărată.

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Ținând cont de modificările în legislația din domeniul asigurărilor sociale care vor avea impact asupra prezentării dărilor de seamă aferente asigurărilor sociale de stat din 1 ianuarie 2024, atenționăm asupra următoarelor aspecte:

În contextul simplificării procedurilor de raportare fiscală, calculare și achitare a obligațiilor fiscale, precum și a celorlalte condiții de activitate, practicarea comerțului

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

În termen de două luni de la data intrării în vigoare a Legii nr.46 pentru modificarea unor acte normative din 10 martie 2022, Guvernul va aduce actele sale normative în concordanță cu dispozițiile respectivei legi, care prevede că angajatorul are dreptul  să ofere salariaților care au copii cu vârsta de până la 3 ani servicii de îngrijire a acestora, sintagma suplinind art.10 alin. 1) din Codul muncii.   Totodată, CM a fost completat cu art.2522, prin care legiuitorul a stabilit că, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, angajatorul poate oferi salariaților servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, conform cadrului normativ aprobat de Guvern.

Prin Legea nr. 212 din 20.07.2023, pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), în vigoare din 01.01.2024, a fost revizuită redacția art. 123 din Codul fiscal (în continuare – CF), ce se referă la marcarea cu timbre de acciz a produselor din tutun.Astfel, art. 123 alin. (51) din CF stabilește că cartuşele pentru ţigarete electronice