În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta

Orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia bunurilor imobiliare, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte. Pentru bunurile imobiliare, data obligaţiei fiscale se stabileşte conform alin.(3) al articolului menționat.

Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia bunurilor imobiliare, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte. Pentru bunurile imobiliare, data obligaţiei fiscale se stabileşte conform alin.(3) al articolului menționat.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Erodarea bazei fiscale și transferul de profituri reprezintă probleme semnificative în domeniul fiscal global, afectând atât statele, cât și economiile acestora la nivel mondial.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

 Conform art. 8 alin. 1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuții de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.     Potrivit prevederilor art. 83 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acționari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Nomenclatorul codurilor birourilor şi posturilor vamale (anexa nr.8 la Ordinul nr. 346-O/2009 al Serviciului Vamal  „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea Declaraţiei vamale în detaliu”) este suplinit cu poziția 2350 – postul vamal intern Ștefan Vodă (subzona nr.10 ZEL Bălți) (PVI).   Potrivit documentului publicat în MO și pus în aplicare ieri, din 1 martie 2022 codul respectiv urmează a fi inclus în Sistemul Informațional „ASYCUDA World”, fiind adus și la cunoștința părților implicate – a funcționarilor vamali, brokerilor vamali şi declaranţilor în nume propriu.

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop crearea cadrului normativ ce vizează dreptul angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare la cele oferite de către stat.

În conformitate cu Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale aprobată prin HG nr. 678/2020, Ministerul Economiei pune în aplicare încă trei standarde. Ordinele autorității au fost publicate în Monitorul Oficial din 17 septembrie 2021.   Astfel, prin Ordinul nr. 127  este aprobat standardul ocupațional cusător (în industria ușoară) (codul CORM 753207), prin Ordinul nr. 128  – standardului ocupațional electrician – electronist auto (codul CORM 723103) , iar prin  Ordinul nr. 129 –standardului ocupațional mecanic auto (codul CORM 723108).

Compania a încheiat un contract de locațiune cu o persoană fizică, în baza căruia locatarul (compania) este obligat să transfere locatorului o sumă de garanție. Suma de garanție obținută de la locatar este destinată doar pentru remedierea daunelor eventuale cauzate de locatar (companie) în timpul locațiunii. În cazul în care daune nu vor fi cauzate suma garanției se va restitui de către persoana fizică. Este oare obligat locatarul să rețină impozitul pe venit la sursa de plata din suma de garanție sus-menționată?

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Codul fiscal va fi completat cu un nou articol ce va reglementa perioada și termenele de valabilitate ale vinietei. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce are drept scop concretizarea atribuțiilor de control în domeniul transportului rutier, autorizarea intrării sau părăsirii teritoriului țării, precum și stabilirea taxei sau vinietei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neîmatriculate în RM în funcție de categoria autovehiculului rutier și termenul de ședere.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neîmatriculate în Republica Moldova ar putea fi modificată pentru unitățile de transport ale căror masă totală, sarcină pe axă sau dimensiunile depășesc limitele admise. Proiectul  de modificarea Codului fiscal este înregistrat în Parlament și  propune modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal, ce reglementează taxele rutiere.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute