Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare? În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente — cetăţeni străini şi

În Monitorul Oficial de astăzi, 17 ianuarie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 09 din 10 ianuarie 2020 cu privire la abrogarea Ordinului nr.163 din 5 aprilie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești. Abrogarea a fost necesară în contextul aplicării, începând cu 13 decembrie 2019, a Regulamentului privind procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public, care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 618 din 11 decembrie 2019.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) informează că, pentru înregistrarea cu statut de șomer, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să expedieze actele necesare la adresele de e-mail ale subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază își au domiciliul sau reședința (conform actelor de identitate). Pentru minimizarea riscului răspândirii infecției cu noul coronavirus (COVID-19), accesul la sediile subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă este restricționat!

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală, se constată că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nr.22 din 23.02.2018

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Este în drept persoana fizică care nu este cetățean al RM, dar care se află mai puțin de 183 de zile pe teritoriul țării, să-și înregistreze activitate independentă de comercializare a producției agricole proprii obținute pe teritoriul RM? Potrivit prevederilor art. 5 pct. 361) din CF, activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării cărora se obţine venit.

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (Regulament) se completează cu prevederi noi pentru a fi adus în concordanță cu prevederile Legii nr. 311/2018 pentru modificarea Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, termenul de intrare în vigoare a unor prevederi ale Legii fiind 1 ianuarie 2020. În Monitorul Oficial nr. 400-406 din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 685 din 27 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.  

Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.  

Serviciul Vamal al RM comunică că, în conformitate cu Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, introduse și declarate prin acțiune, de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, în baza articolului 1841 din Codul vamal, precum și articolului 10 din Legea 1569/2002, care expiră în perioada stării de urgență, se întrerupe, urmând a curge de la data încetării stării de urgență. Declararea prin acțiune este o formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scutește persoana fizică de completarea unor acte vamale,

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Condițiile în care contribuabilul poate beneficia de reducerea cu 50% a sumei amenzii stabilite pentru încălcările legislației fiscale sunt expuse în articolul Reducerea cu 50% a amenzilor fiscale: noi condiţii introduse prin politica fiscală 2018..

Entitatea a luat în folosință de la o persoană fizică un teren pe un termen de 99 de ani în baza unui contract de superficie pentru ca ulterior să construiască un imobil pe acest teren. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului la sursa de plată aferentă veniturilor obținute în baza contractului de superficie?

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Ce tipuri de declarații (anuale, trimestriale, lunare) va prezenta Gospodăria Țărănească în cazul în care a procurat de la persoane fizice animale în masă vie? Potrivit prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal (CF), entitatea urmează să rețină un impozit în mărime de 5% (reținere finală) din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.