Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

29.1.6.2.20 Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC21 cu indicarori „0” (zero)?

Din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi va fi exclusă prevederea potrivit căreia, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală anuală. Totodată, venit impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale (art.12 pct.4) din CF).   Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală,

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

Conform art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual.   Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

În anul 2018, prin Hotărârea nr.2 a Curții Constituționale, unele prevederi ale art. 10 pct.4) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi care stabileau că, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate, au fost declarate neconstituționale.

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Aspectele fiscale aferente TVA   În conformitate cu prevederile Codului fiscal: • livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător (art.93 pct.6));   • obiecte impozabile cu TVA reprezintă livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM (art.95 alin.(1) lit.a));

Entitatea noastră intenționează să transmită unui partener din străinătate, în scop de promovare a vânzărilor, produse fabricate de întreprindere. Care va fi regimul TVA pentru o asemenea livrare?   Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, este obiect impozabil. Totodată, alin. (2) lit. c) al aceluiași articol stabilește prevederi derogatorii de la prevederile citate. Astfel, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor

În conformitate cu prevederile art. 351 din Codul fiscal, persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform cap. 1 titlul X din Codul fiscal sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Activitatea de bază a întreprinderii Y, care nu e înregistrată ca plătitor de TVA, este fabricarea mobilei. Pe parcursul anului curent compania a înstrăinat un teren. Cum va influența această operațiune venitul din vânzări?

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 octombrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate

În Monitorul Oficial din 24 decembrie 2021 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.634 din 20 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Modificările în formular au fost elaborate în contextul aprobării Ordinului Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care au fost operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea Notei de informare (Forma IALS21) 

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.