Circa 65 mii de pensionari, care s-au pensionat în anii 2009, 2010 și 2011, vor beneficia de valorizarea pensiei pentru limita de vârstă și a pensiei de dizabilitate. O hotărâre în acest sens a fost susținută în cadrul ședinței Guvernului.

Cofinanțarea proiectelor desfășurate de comitetele sectoriale pentru formare profesională ar putea fi majorată de la 10% la 15%, cu scopul creșterii angajamentului sectorial. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul unei hotărârii a Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor desfăşurate de comitetele sectoriale pentru formare profesională. Finanţarea proiectelor se face în baza selecţiei de oferte, care se organizează o singură dată în cadrul unui exerciţiu financiar şi este anunţată pe pagina-web oficială a MSMPS nu mai târziu de data de 1 august pentru anul financiar următor.

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a acumulat, în anul 2016, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri de peste 5 miliarde 764 milioane de lei, la nivel de 99,7% faţă de suma planificată. Acumulările respective au fost în creştere cu 13,8% faţă de 2015.

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.

Conform prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.166 cu privire la tichetele de masa, „valoarea nominală a unui tichet de masă, prevăzută la alin. (1), se indexează anual, după caz, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinată în modul stabilit de către Guvern”. În cazul în care valoarea tichetului a fost de 45 lei și entitatea va aplica coeficientul de indexare, valoarea tichetului va depăși suma stabilită de lege drept sumă deductibilă (presupunem, costul tichetului, la rata inflației de 5% anual, va atinge 47,25 lei). Diferența dintre valoarea nominală și cea indexată a tichetului va rămâne deductibilă în scopuri fiscale?

Proiectele de asistenţă tehnică au fost semnate între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Programele vor contribui la îmbunătățirea statisticii agricole și la promovarea produselor agroalimentare atât în țară, cât și peste hotare. „Proiectele semnate vor fi orientate pe două direcţii principale: prima prevede suport ministerului pentru a implementa politica de promovare a produselor agroalimentare şi alta, provocatoare pentru noi, constă în asistenţa oferită Biroului Naţional de Statistică în vederea îmbunătăţirii statisticilor agricole, unde MADRM va fi un beneficiar indirect”, a explicat ministrul de resort, Georgeta Mincu.

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cu referire la activitatea industriei Republicii Moldova în perioada ianuarie-iulie 2017, producția industrială seria brută s-a majorat față de luna iulie din anul precedent cu 1,6%

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că proiectului regional EU4 Environment va fi lansat vineri, 12 aprilie 2019. În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate acțiunile proiectului EU4 Environment și prioritățile de implementare în Republica Moldova, în perioada anilor 2019–2022. Scopul proiectului este promovarea și implementarea principiului economiei verzi, care stă la baza dezvoltării mai multor domenii de aplicare în țara noastră pentru următorul deceniu. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului și, în special, în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova – 2030.

Pentru anul 2018 veniturile generale ale bugetului municipal se estimează în sumă de 3621429,6 mii lei. Consilierii municipali sunt în proces de discuții a proiectului bugetului pentru anul viitor. Potrivit proiectului, din totalul veniturilor cele proprii vor constitui 443611,9 mii lei sau 12,2%, iar defalcările de la impozitele şi taxele de stat vor acoperi 1279500,0 mii lei sau 35,3% din buget.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Autoritățile administrației publice locale vor aproba cuantumul taxelor locale pentru activitatea de comerț ca parte componentă a regulamentului de comerț local și vor obține dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în cazurile în care aceasta poate crea obstacole de acces a mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, de intervenții la incendii, vehiculele speciale a băncilor etc.) către obiective de importanță socială sau terenuri publice (sediile autorităților publice, sănătate publică, băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale). Tot AAPL vor elabora Regulamente de comerţ local. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.231 cu privire la comerțul interior. Documentul vine cu noțiuni noi, cu Nomenclatorul unităților de comerț și clasificarea acestora conform specializării, cu determinarea unităților de comerț ambulant și mobil etc.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Entitatea F SRL este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioada anului 2018. În rezultatul controlului se constată că entitatea a diminuat impozitul pe venit pentru anul 2018 ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor. Pentru a reduce impactul eventualelor sancţiuni, entitatea a prezentat echipei de control o cerere prin care menţionează că, în anul 2018, și-a majorat numărul mediu al salariaților cu 10 persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților din anul precedent, însă nu a calculat facilitatea la acest aspect în Declarația privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și astfel solicită inspectorilor să ţină cont de acest fapt la efectuarea calculelor privind diminuarea impozitului pe venit pentru anul 2018. Vor lua în consideraţie funcţionarii fiscali cererea entităţii?

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1