La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

Care sunt condițiile ce urmează a fi întrunite pentru ca donațiile efectuate în scop de filantropie sau sponsorizare să fie premise spre deducere?   Amintim, prin noţiunea de activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

SRL X a încheiat cu SRL Y un contract în baza căruia Y urmează să efectueze lucrări de construcție-montaj a acoperișurilor la un complex format din 7 blocuri. Conform contractului, acoperișul urmează a fi montat în 3 etape, iar după fiecare etapă între părți se întocmește procesul-verbal de predare-primire a serviciilor, cu achitarea serviciilor efectuate la fiecare etapă finisată. În termen de 2 zile de la întocmirea procesului-verbal, beneficiarul urmează să prezinte acceptul referitor la servicii. Când urmează a fi eliberată factura fiscală, dacă beneficiarul nu acceptă lucrările anumitei etape? 

 În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.    Astfel, potrivit pct. 37 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 34 din Regulament se permite în baza următoarelor documente confirmative: 

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48 din 12 martie 2021 publicat vineri, 19 martie, în „MO”, au fost introduse modificări la Indicațiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al Ministerului Finanțelor.   Documentul a intrat în vigoare și prevede substituirea unor noțiunii: „Sistem contabil în partidă simplă” cu „Contabilitate în partidă simplă – reflectarea unilaterală a faptelor economice, conform metodei „intrare – ieşire”, fără aplicarea conturilor contabile şi fără întocmirea situaţiilor financiare”; „Metodă de casă”

 În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.  Potrivit prevederilor art.96 lit. a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora. Conform prevederilor art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA).

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.  

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Angajații Serviciul Fiscal de Stat de comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare au descins astăzi, 30 august 2019, în mai multe locații și pe traseele naționale pentru a verifica conformarea transportatorilor auto de pasageri de pe rutele interurbane la legislația fiscală. Acțiunea face parte din cadrul operațiunilor ordinare desfășurate cu regularitate, care au drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale. Agenții de patrulare au tras pe dreapta autobuze şi microbuze ce transportă pasageri, iar angajații fiscali și cei de la ANTA au verificat dacă aceștia dispun de actele necesare pentru acest gen de activitate, dacă au eliberat bilete, dacă au înregistrat pasagerii în borderoul de evidență a biletelor și dacă nu au alte abateri de la legislație.

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

În conformitate cu art.6919 alin. (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă care intenționează să desfășoare activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate a acesteia Cererea privind luarea la evidență fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal (Anexa nr.1 la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.623 din 31.12.2019).

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

În scopul evitării situațiilor de dublă impozitare a dividendelor achitate de persoanele juridice rezidente în favoarea altor persoane juridice rezidente (cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv), acestea vor deveni surse de venit neimpozabile. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.   Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice generatoare de valoare adăugată.  

Fiecare contribuabil - persoană fizică rezidentă, care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor acordate soției/soțului şi scutirilor pentru persoanele întreținute, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.