Dialogul dintre mediul de business și autorități este esențial pentru o dezvoltare economică a unei societăți. Indiferent de platformele pe care poate avea loc acest dialog, interacțiunea trebuie să fie una constantă. Deja de cinci ani, în fiecare toamnă

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.

Aplicarea Planului de remediere în procedura contravențională reprezintă un beneficiu pentru persoana vizată, întrucât în acest caz acesteia nu i se va aplica o sancțiune contravențională, dar i se va acorda un termen pentru remedierea încălcării. Planul de remediere reprezintă o anexă la procesul-verbal cu privire la contravenție, în care agentul constatator stabilește,

Amintim, prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, au fost operate modificări la art.1251 din Codul fiscal, fiind extinsă lista subiecților care au obligația de a calcula și achita accize la stocul de mărfuri supuse accizelor, în mărimea corespunzătoare majorării cotei accizelor, de la poziţiile tarifare:

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

  În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

 În primul semestru al anului curent, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete),  s-a majorat cu 19,7% față de aceiași perioadă din anul precedent, anunță Biroul Național de Statistică. Totodată, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata s-a majorat cu 12,9% faţă de perioada similară din anul 2020.

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Prin Legea nr.247 din 31.07.2023 a fost modificată Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului. Totodată, prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 09.10.2023, a fost aprobată Darea de seamă și Instrucțiunea de completare privind taxa pentru mărfurile care,

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

Finanțare nerambursabilă în valoare de 753,56 mii lei a fost oferită pentru 7 companii care intenționează să-și dezvolte capacitățile de export prin implementarea standardelor ISO 9001, elaborarea strategiilor de marketing, crearea componentelor de vizibilitate precum și introducerea altor elemente care facilitează prezența pe piețe externe. Mijloacele financiare sunt acordate prin intermediul Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În anul 2022 suma disponibilă pentru susținerea companiilor orientate spre export va fi suplinită cu 50 mil. lei, valoarea totală constituind 70 mil. lei, a fost precizat în cadrul ședinței Comitetului de coordonare al Programului,

Pentru perioada fiscală 2021 Serviciul Fiscal de Stat a recepționat 106 604 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de către persoanele care desfășoară activitate economică, cu 4464 declarații mai mult față de anul 2020, și 174301 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de contribuabili – persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu 1791 mai puține declarații comparativ cu anul 2020.   În perioada fiscală 2021, persoanele juridice au înregistrat total venituri în sumă de 494,9 mld. lei și total cheltuieli în sumă de 447,7 mld. lei. Comparativ cu anul 2020, veniturile sunt în creștere cu 86,2 mld. lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 64,7 mld. lei. Impozitul pe venit declarat de către agenții economici pentru anul 2021 a constituit 5,5 mld. lei, fiind în creștere cu 1,6 mld. lei față de perioada anului 2020.

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar atribuțiilor prevăzute de Codul fiscal, exercită și atribuții de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, a celor fără stăpân, a celor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.   Astfel, la situația din 1 ianuarie 2022, la evidența autorității fiscale se aflau stocuri de bunuri confiscate în sumă de peste 17,587 mil. lei. Totodată, pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 – 1 iunie 2022, la evidență au fost preluate bunuri confiscate în baza a 290 procese-verbale, valoarea acestora constituind 8,46 mil. lei.

 Biroul Național de Statistică comunică că, în vederea reducerii presiunii informaționale asupra mediului de afaceri și optimizării sistemului de rapoarte statistice, Programul de lucrări statistice pentru anul 2022 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 441/2021 prevede excluderea a 8 lucrări statistice, care cuprind 14 cercetări statistice: 1-auto - Cercetarea statistică lunară „Prestații de transport rutier (date operative)”; 6-nav - Cercetarea statistică anuală „Mijloacele de transport naval intern”. Datele vor fi elaborate anual în baza datelor colectate în cercetarea trimestrială similară pentru trimestrul IV;

Cota taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) conform locului amplasării obiectului impunerii – în lei anual pentru fiecare unitate de comerț și/sau de prestări servicii care corespund activităților expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, în funcţie de caracteristicile acestora (art. 292 alin. (2) și anexa la Titlul VII al Codului fiscal).

Agentul economic X deține Notificare privind inițierea activității de comerț „Comerțul cu ridicata a mașinilor agricole, echipamentelor și furniturii în depozit semideschis”, cod CAEM 4661. Totodată, în decizia privind stabilitarea taxelor locale pentru anul 2021, adoptată de către AAPL, categoria de „unități de comerț cu ridicata” nu se regăsește. Având în vedere acest fapt, are obligația agentul economic X de a calcula și achita pentru acest obiect taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii (taxa)?