29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

În cazul angajării fără respectarea formei scrise corespunzătoare, angajatorul este obligat în baza procesului-verbal de control al inspectorului de muncă, să perfecteze contractul individual de muncă (CIM) conform prevederilor Сodului muncii al RM (CM). Care sunt amenzile pentru utilizarea muncii fără încheierea contractului,

Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Persoana fizică cetățean rezident al Moldovei a transmis gratuit un garaj altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

La înstrăinarea imobilului deținut în proprietate de mai mulți coproprietari pe cote-părți (persoane fizice rezidente), apare obligația de a depune declarația fiecare în mod individual?

Prin contractul de franciză, o parte – francizorul, conferă celeilalte părți – francizatului, în schimbul unei redevențe, dreptul de a desfășura o activitate comercială (activitate de franciză) în cadrul rețelei francizorului, având ca scop furnizarea unor produse în numele și pe contul franci-zatului.

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

La data de 27 decembrie 2021 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Federația Națională a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară și Federația Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind" au semnat Protocolul – Acord de modificare și completare a Convenției colective (nivel de ramură) prelungit pentru anii 2021-2023.   Potrivit documentului publicat în MO, părțile au convenit asupra majorării salariul tarifar pentru categoria I de calificare stabilit în agricultură, industria prelucrătoare, inclusiv alimentară și ramurile conexe. Noile tarife sunt prezentate în continuare.

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Regulamentul privind avizarea constituirii fondului de pensii facultative a fost aprobat de Comisia Națională a Pieţei Financiare prin Hotărârea nr.18/3 din 11 mai 2022 și este pus în aplicare din 17 iunie curent, data publicării documentului în MO. Actul

Survine obligația de a reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală de la angajați cetățeni străini nerezidenți care activează în afara țării și care nu au permis de ședere în RM? Conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585/1998, străinii specificați la art. 2 alin. (1) lit. a)–c) din Legea nr. 274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadrați în muncă în RM în baza unui contract individual de muncă, străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă în Moldova, precum și beneficiarii de protecție

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).