Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume.

Ministrul francez al Industriei a acuzat marţi Germania de practicarea unui 'dumping salarial' în sectorul cărnii, prin angajarea muncitorilor ieftini din Est, ceea ce provoacă probleme în sectorul cărnii din Franţa, transmite Reuters. Oficialii de la Paris au fost obligaţi să reacţioneze după ce firma de procesare a cărnii de porc Gad, din regiunea Bretania, a anunţat că va concedia sau transfera 900 de angajaţi. Anterior, compania de procesare a cărnii de pasăre Doux a concediat aproximativ o mie de angajaţi, tot în regiunea regiunea Bretania, iar principalul său competitor Tilly-Sabco a anunţat recent că a decis să-şi reducă producţia cu 40%.

Franţa ar putea introduce o nouă taxă pe bănci, în funcţie de bilanţurile lor, pentru a stimula acordarea de credite către municipalităţi şi entităţi locale, a anunţat marţi agenţia financiară franceză Agefi, transmite Reuters. Guvernul de la Paris caută noi surse de finanţare după colapsul grupului franco-belgian Dexia, care domina piaţa în trecut. Câteva comune şi oraşe franceze se confruntă cu dificultăţi după ce au luat de la Dexia credite riscante de aproximativ 11 miliarde de euro, care s-au prăbuşit după criza financiară.

Serviciul Fiscal de Stat din Republica Moldova parcurge o perioadă de modernizare, proiectele aplicate în practică având scopul de a asigura instituției un randament pe măsura exigențelor perioadei de semnare a Acordului de asociere și a Acordului de liber schimb, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul întrevederii cu experții Uniunii Europene, Gnel Sedrakyan și George Plant.

În prezent, Europa este unul dintre cele mai bogate continente, însă asupra celor 124 de milioane de locuitori planează ameninţarea unei foamete de mari proporţii. Mai mult, băncile de alimente din Marea Britanie avertizează încă de la declanşarea crizei economice, în 2008, că există mari şanse ca asupra continentului să se abată din nou o foamete distrugătoare, notează France Info.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

Banca Centrală Europeană, gardia­nul zonei euro, va decide probabil luna viitoare să implementeze pentru prima dată dobânzi negative la facilităţile de depozit, ceea ce ar însemna că va taxa băncile comerciale care preferă să-şi păstreze banii în siguranţă la BCE în loc să-i investească, scrie Der Spiegel. Scopul acestei măsuri este de a stimula creditarea. Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%.

Ideea de antreprenoriat este destul de atrăgătoare, însă o serie de factori precum mediul economic curent, sistemul fiscal apăsător şi birocraţia gândită parcă să încurce orice iniţiativă de a produce bani reprezintă obstacole ce par de neocolit. Afaceri se pot face însă oriunde şi o parte din oameni au înţeles acest lucru.

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Cinci organizaţii ale agricultorilor au expediat o declaraţie comună către Parlament şi Guvern, prin care solicită introducerea din acest an a impozitului consolidat în agricultură. "Cadrul legal actual ce ţine de politica fiscală, în sectorul agrar, contribuie semnificativ la creşterea evaziunilor fiscale şi dezvoltarea sectorului informal din agricultură. Situaţia creată nu permite majorarea veniturilor în bugetele locale, fapt ce frânează procesul descentralizării în Republica Moldova“, susţin semnatarii.

Elveţia a transferat mai multe sute de milioane de franci fiscului din Marea Britanie şi celui din Austria, în cadrul noilor acorduri fiscale cu cele două ţări, în vigoare de la începutul acestui an, a anunţat joi Ministerul elveţian al Finanţelor, transmite AFP. Fiscul britanic a primit 372 de milioane de franci elveţieni (310 milioane euro), iar cel din Austria 515 milioane de franci. Purtătorul de cuvânt al Ministerului elveţian de Finanţe a precizat că este vorba despre o primă plată dintr-o serie de 12 care vor avea loc lunar până în iunie 2014. Acordurile bilaterale au rolul să compenseze pierderile generate celor două ţări de averile păstrate în Elveţia de-al lungul anilor, care nu au fost declarate în ţările de origine.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les Echos.

Revenirea cumpărătorilor bogaţi din Orientul Mijlociu, SUA şi Rusia, împreună cu o scădere de peste 10% a preţurilor într-un an au revigorat piaţa imobiliară de lux din Paris, în blocaj după plecarea multor francezi înstăriţi, inclusiv actorul Gerard Depardieu, din cauza taxelor ridicate.

„Taxele sunt mari, dar străzile sunt curate”, spun cu mândrie cetățenii suedezi, Agenția Fiscală Suedeză fiind una dintre cele mai performante instituții de resort din lume, dar și, în percepția suedezilor, cea mai prietenoasă autoritate a statului. Pornind de la acest succes, al unei administrații fiscale, autoritatea fiscală națională – Serviciul Fiscal de Stat – își propune să atingă o calitate similară, toate eforturile fiind dirijate spre modernizarea și eficientizarea instituției, în beneficiul contribuabililor din Republica Moldova.

La Reuniune au participat reprezentanți din 96 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 5 organizaţii internaţionale – UE, OCDE, Asociația administratorilor fiscali (CATA), Centrul de reuniuni şi studiu pentru managerii administrațiilor fiscale din țările vorbitoare de limba franceză (CREDAF) şi Uniunea Economică şi Monetară a Africii de Vest (UEMOA). Formatul reuniunii: 3 sesiuni plenare şi 6 sesiuni paralele. Pe parcursul celor 3 sesiuni plenare au fost examinate şi discutate următoarele subiecte: aspectele tratatelor fiscale legate de permisele de emisii (acordarea şi comercializarea permiselor de emisii, reieşind din practica țărilor unde astfel de autorizații vor fi utilizate precum şi a altor țări care nu au această obligație, însă creditele, numite reduceri de emisii certificate (CER), pot fi acordate cu scopul investirii în proiecte de reducere a emisiilor sau proiecte de eliminare a emisiilor); propuneri de modificare a Comentariilor la Modelul OCDE al Convenției pentru evitarea dublei impuneri în partea ce ține de sensul „beneficiarul efectiv” (draftul discuțiilor şi comentariile primite la acest draft de discuții); actualizările anuale ale deciziilor Curților fiscale ale Germaniei, Marei Britaniei, Canadei privind impozitarea piloților pentru linii aeriene, efectele care apar urmare aplicării prevederilor ce țin de asistența în colectarea şi managementul impozitelor şi taxelor, interpretarea regulilor pentru determinarea reşedinței persoanelor fizice, precum şi a evoluțiilor în impozitarea internațională.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Deutsche Telekom vrea să devină, până în anul 2018, lider pe toate pieţele din Europa Centrală şi de Est unde are operaţiuni, prin continuarea achiziţiei de active şi investiţii în reţele telecom, potrivit Bloomberg. "Va avea loc o revoluţie în fiecare ţară", a declarat într-un interviu pentru Bloomberg Claudia Nemat, directorul operaţiunilor internaţionale europene ale grupului. Operatorul german va combina reţelele fixe şi mobile pentru a furniza servicii îmbunătăţite, omogenizate, de telefonie şi date, care să atragă clienţi, a continuat Nemat.