Un autor de opere literale și științifice obține venituri doar dintr-o singură sursă, și anume de la transmiterea dreptului de utilizare a operelor sale literare și științifice.Urmează acesta să declare veniturile obținute? În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 1) din CF, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Înlocuirea răspunderi penale cu tragerea la răspundere contravențională în cazul omisiunii depunerii cererii introductive în temeiurile și termenul prevăzut de art.14 a Legii insolvabilității din 29 iunie 2012 este esența modificărilor propuse, cu titlul de inițiativă legislativă. Proiectul a fost examinat de Guvern, iar avizul Executivului este publicat în MO din 23 iunie 2017.

Curtea de Apel Comrat a admis cererea de intentare a procesului de insolvabilitate în privința întreprinderii Zolotoi Aist, care este unul din cei mai mari producători de divin din țară, cu o tradiție de aproape 20 de ani. AGEPI a aplicat sechestrul asupra obiectelor de proprietate intelectuală, înregistrate pe numele întreprinderii ÎCS Zolotoi Aist SRL pentru a executa Încheierea Curţii de Apel Comrat din 20 mai 2017 privind admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate şi aplicarea sechestrului pe bunurile debitorului ÎCS Zolotoi Aist SRL.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Serviciul Fiscal de Stat fiind creat la 1 aprilie 2017 în calitate de persoană juridică administrează funcționalitățile sale pe tot teritoriul țării, acționând prin Direcțiile generale administrare fiscală, create în acest sens, Chișinău, Centru, Nord și Sud. Administrarea proceselor de insolvabilitate la fel a fost centralizată, cu dislocarea personalului în regiuni pentru a asigura reprezentarea intereselor SFS în Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Comrat și Cahul (în raport cu reforma judiciară în desfășurare declanșată în anul curent).

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Insolvabilitate este situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Cadrul juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit este reglementat de prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege).

În conformitate cu prevederile pct. 6 din Standardul Național de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri valoarea unitară a cărora nu depășește plafonul stabilit de legislație (conform art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, plafonul stabilit este de 6000 lei) sau pragul de semnificație prevăzut în politicile contabile

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Pentru a înţelege importanţa şi necesitatea utilizării documentelor primare cu regim special pentru documentarea faptelor economice de către entităţi, vom examina istoricul documentelor primare cu regim special astfel cum sunt cunoscute şi utilizate în prezent de entităţi.

Consultanţii, avocaţii, contabilii, auditorii, programatorii sau comercianţii care obţin venituri din activităţi independente pot opta, începând cu anul trecut, să îşi ţină evidenţa contabilă asemenea unor întreprinderi.

Codul de procedură civilă (CPC) va fi completat cu un nou capitol ce ţine de suspendarea şi retragerea licenţelor/autorizaţiilor de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.

O unitate a monedei digitale bitcoin a întrecut pentru prima dată valoarea unei uncii de aur; la finalul zilei de joi, bitcoin a ajuns la 1.268 de dolari, în timp ce uncia de aur valora 1.233 de dolari.

Ca excepție de la regula generală, precum că fondatorul (membrul) persoanei juridice nu răspunde pentru obligațiile acesteia, se înscrie Legea insolvabilității, care prevede răspunderea atât a debitorului, cât și a fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influenta în alt mod acțiunile debitorului.

În perioada actuală, ca urmare a procesului de globalizare și ritmului alert în care activăm zi de zi, precum și datorită volumului mare de lucru în documentarea tranzacțiilor economice, fapt cu care se confruntă multe entități din Republica Moldova, apar tot mai multe păreri referitor la necesitatea de a utiliza semnătura facsimil pentru semnarea documentelor, inclusiv a documentelor primare de evidență contabilă.

În sensul Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), debitor, în conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, se subînțelege orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţa de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.