În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal

La 14 septembrie 2016, SRL ,,G. Prim” a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul SC „G. Prim” SRL. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2016, s-a constatat insolvabilitatea SC „G. Prim” SRL şi s-a intentat procedura simplificată a falimentului faţă de debitor.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

Instanţa de judecată (dosarul nr.1ra-1528/17) a constatat că S.Ion, activând în calitate de administrator al SRL ”X” din s.Z, r-nul Edineţ, purtând răspundere pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, asigurarea controlului înregistrării pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate şi respectarea metodologiei contabilităţii, încălcând prevederile art.8 alin.(2) lit.e), 228, 234 din Codul Fiscal la situaţia din 09.11.2013, conform datelor din fişa generalizată al contului personal, nu a onorat obligaţiile privind achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii faţă de bugetul public naţional, formând restanţă la plăţile de bază în sumă de 662 093 lei.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat conform prevederilor art. 2 alin. (1) din legea nominalizată.

Banca Națională a Moldovei (BNM) informează că încă în anul 2015 au fost înaintate acțiuni civile în privința unor companii din „grupul Shor”, despre care joi, 7 septembrie 2017, un portal de știri scria că nu ar fi fost intentate asemenea acțiuni. Astfel, în urmă cu doi ani, BC „Banca Socială” S.A. a depus cereri de chemare în judecată a societăților comerciale SRL „Caritas Group”, „Voximar-Com” SRL. Potrivit informației prezentate de BC „Banca socială ” S.A. în proces de lichidare, aceasta deja dispune de patru hotărâri judecătorești definitive cu privire la încasarea de la SRL „Caritas Group” și alte trei societăți comerciale, incluse în grupul cunoscut de public drept „Grupul Shor”, a datoriei în valoare totală de peste 12 mld. lei. Acțiunea civilă împotriva „Voximar-Com” SRL în valoare de circa 3 mld. lei se află pe rol în instanța de apel.

Un autor de opere literale și științifice obține venituri doar dintr-o singură sursă, și anume de la transmiterea dreptului de utilizare a operelor sale literare și științifice.Urmează acesta să declare veniturile obținute? În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 1) din CF, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Înlocuirea răspunderi penale cu tragerea la răspundere contravențională în cazul omisiunii depunerii cererii introductive în temeiurile și termenul prevăzut de art.14 a Legii insolvabilității din 29 iunie 2012 este esența modificărilor propuse, cu titlul de inițiativă legislativă. Proiectul a fost examinat de Guvern, iar avizul Executivului este publicat în MO din 23 iunie 2017.

Curtea de Apel Comrat a admis cererea de intentare a procesului de insolvabilitate în privința întreprinderii Zolotoi Aist, care este unul din cei mai mari producători de divin din țară, cu o tradiție de aproape 20 de ani. AGEPI a aplicat sechestrul asupra obiectelor de proprietate intelectuală, înregistrate pe numele întreprinderii ÎCS Zolotoi Aist SRL pentru a executa Încheierea Curţii de Apel Comrat din 20 mai 2017 privind admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate şi aplicarea sechestrului pe bunurile debitorului ÎCS Zolotoi Aist SRL.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Serviciul Fiscal de Stat fiind creat la 1 aprilie 2017 în calitate de persoană juridică administrează funcționalitățile sale pe tot teritoriul țării, acționând prin Direcțiile generale administrare fiscală, create în acest sens, Chișinău, Centru, Nord și Sud. Administrarea proceselor de insolvabilitate la fel a fost centralizată, cu dislocarea personalului în regiuni pentru a asigura reprezentarea intereselor SFS în Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Comrat și Cahul (în raport cu reforma judiciară în desfășurare declanșată în anul curent).

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Insolvabilitate este situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Cadrul juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit este reglementat de prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege).

În conformitate cu prevederile pct. 6 din Standardul Național de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri valoarea unitară a cărora nu depășește plafonul stabilit de legislație (conform art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, plafonul stabilit este de 6000 lei) sau pragul de semnificație prevăzut în politicile contabile

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Pentru a înţelege importanţa şi necesitatea utilizării documentelor primare cu regim special pentru documentarea faptelor economice de către entităţi, vom examina istoricul documentelor primare cu regim special astfel cum sunt cunoscute şi utilizate în prezent de entităţi.

Consultanţii, avocaţii, contabilii, auditorii, programatorii sau comercianţii care obţin venituri din activităţi independente pot opta, începând cu anul trecut, să îşi ţină evidenţa contabilă asemenea unor întreprinderi.

Codul de procedură civilă (CPC) va fi completat cu un nou capitol ce ţine de suspendarea şi retragerea licenţelor/autorizaţiilor de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.