În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Începând de astăzi, 16 iulie 2020, operatorii din transport și întreprinderile ce desfășoară activități conexe transportului rutier vor putea obține autorizațiile online. Agenția Națională Transport Auto, cu suportul programului USAID „Reforme structurale în Moldova”, a lansat sistemul informațional ”e-Autorizație transport”. La evenimentul online au participat Prim-ministrul Ion Chicu, ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, Directorul Programului USAID Reforme Structurale, Douglas MUIR, E.S. Ambasadorul SUA în RM, Dereck J. Hogan și reprezentanți ai domeniului transportului rutier.   Astfel, solicitarea, repartizarea și evidența actelor permisive pentru efectuarea transportului rutier devine mai simplă și mai accesibilă, reprezentanții companiilor vor fi scutiți de vizitele la sediul ANTA și vor dispune de mai multă comoditate în utilizare.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să respecte prevederile legislației naționale. Astfel, în baza unui plan de acțiuni privind sensibilizarea contribuabililor despre necesitatea achitării impozitelor și eliberării bonurilor de casă, SFS a desfășurat, în perioada lunii decembrie 2019, ședințe de conformare cu contribuabilii din domeniul comerțului (produse alimentare, mărfuri de larg consum, materiale de construcție); prestării serviciilor (frizerii, saloane estetice, de masaj și întreținere corporală) și casele de schimb valutar. Aceste segmente ale economiei naționale au fost selectate în baza unei analize de specialitate care a demonstrat risc de admitere a încălcărilor privind disciplina de casă.

Este în drept SFS să efectueze controale fiscale prin metoda de verificare totală în cazul în care acestea nu se regăsesc în Planul anual publicat al controalelor?     În contextul respectării prevederilor Legii nr.131 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător, până la finele anului de gestiune organul de control aprobă prin decizie planul controalelor pentru anul următor şi îl publică pe pagina sa electronică și în Registrul de stat al controalelor. Planul stabilește un număr exact de controale planificate asupra unui număr prestabilit de persoane pe parcursul unui an calendaristic (art. 15 din Lege).

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate la CF prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, a fost introdus un nou principiu de impozitare cu TVA – taxarea inversă.   Aceata presupune că TVA se calculează de către cumpărător şi nu de către vânzător. Taxa se calculează livrărilor impozabile în situaţia în care vânzătorul este în proces de insolvabilitate şi este plătitor al TVA. În situaţia în care vânzătorul este declarat în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.149/2012, dar nu este înregistrat ca subiect plătitor al TVA, pentru tranzacţiile efectuate de acest vânzător taxarea inversă cu TVA nu se aplică.

Directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, a convocat într-o ședință vineri, 17 ianuarie, șefii subdiviziunilor CTIF ce prestează servicii de suport al infrastructurii tehnice a Serviciului Vamal pentru a examina oportunitățile dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor prestate. În cadrul ședinței, șefii de subdiviziuni au informat directorul CTIF despre evoluția indicatorilor înregistrați anul trecut, problemele existente pe unele segmente de activitate și au formulat un set de propuneri pentru remedierea deficiențelor, precum ar fi modernizarea mijloacelor tehnice din dotarea antrepozitelor vamale, reparația pistelor de acces la unele posturi de măsurare ale CTIF amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat, majorarea salariilor unor categorii de angajați.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va elabora în scurt timp un plan de acțiuni cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în baza unor indicatori de performanță concreți care vor fi monitorizați și raportați lunar. Această decizie a fost luată la ședința responsabililor de prestarea serviciilor de suport și consultanță din cadrul Centrului, convocați de directorul interimar al instituției, Vitalie Coceban, pentru a identifica metodele de îmbunătățire a calității serviciilor prestate și de asigurare a continuității proceselor de furnizare a acestor servicii.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Guvernul a adoptat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 și a Planului de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia. Scopul Strategiei este oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (cu funcții de președinte), ministrul Finanțelor, ministrul Economiei și Infrastructurii, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare și directorul general executiv al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar vor fi membri ai Comitetului Național de Stabilitate Financiară. Legea nr. 209 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) din 12 octombrie curent a fost publicată vineri, 16 noiembrie, în Monitorul Oficial al RM. Documentul stabilește CNSF este o structură de cooperare interinstituțională, fără personalitate juridică, care reprezintă autoritatea națională macroprudențială desemnată,

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri. Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie 2019, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor prezenta BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate. În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Autoritățile își doresc să sporească transparența activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea de către Ministerul Finanțelor a informației privind rezultatele monitoringului financiar anual al activității economico-financiare a entităților cu capital majoritar de stat. Acțiunea este prevăzută în proiectul Planului de acţiuni pentru o guvernare deschisă pentru anii 2019-2020, propus spre consultare de Cancelaria de Stat.

Dezvoltarea și implementa tehnologiilor performante în sectorul energetic al Republicii Moldova a fost subiectul discuției Ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, cu Cristian Secosan, noul președinte al companiei Siemens din România. Reabilitarea celor 14 stații de transformare de pe întreg teritoriul țării noastre, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, va însemna o nouă etapă pentru calitatea alimentării consumatorilor cu energie. Vă invit să creați un Centru Pilot de cercetare și dezvoltare (R&D) a rețelelor energetice în Republica Moldova, a menționat ministrul Chiril Gaburici.