Parlamentul a aprobat în cadrul ședinței plenare din 17 martie în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, care prevede că coeficientul de indexare a pensiilor constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creștere a prețurilor de consum în luna decembrie a acelui an față de aceeași lună a anului precedent.   Scopul principial al proiectului este asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici plăți sociale. Indexarea anuală conform formulelor aplicate în ultimii ani a condus la o creștere enormă a decalajului în cadrul sistemului, pensia medie pentru limita de vârstă la 1 ianuarie 2022 constituind 2595 lei, iar cea maximă a depășit

Tariful pentru o călătorie în transportul public pe teritoriul mun. Chișinău ar putea spori până la 6 lei. Proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public este inclus pe agenda ședinției Consiliului de mâine, 21 aprilie.   Noile tarife propuse pentru transportul călătorilor se bazează pe acoperirea cheltuielilor necesare pentru exploatarea eficientă a unităților de transport, optimizarea  cheltuielilor pentru combustibilul, reparațiile tehnice, asigurarea serviciilor de calitate la transportul călătorilor, conform normelor stabilite pentru fiecare tip de transport, corelarea tarifului la indicatorii economici naționali, unificarea sistemului de tarifare pentru toate tipurile de transport public municipal, precum și pe alte principii.

Din circa 22000 de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă prognozate pentru anul curent în primele zile ale anului 2022 au fost depuse doar 3272 cereri, iar din 2000 prevăzute pentru reexaminarea pensiei de dizabilitate – 64 cereri, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2022, dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă îl au beneficiarii cărora li s-a stabilit pensia după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani, precum și pensiile de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 1999 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de la 2 ani după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate.

Ordinea de zi a ședinței Guvernului de astăzi, 23 martie, la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a fost suplinit cu patru proiecte ce țin de calcularea și achitarea plăților sociale, care au fost aprobate de Executiv. Acestea se referă la modificarea și completarea:   anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017 Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 159/2018

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Realizarea politicilor guvernamentale sectoriale și îndeplinirea funcțiilor statutare se asigură în baza finanțelor publice gestionate de autoritățile publice centrale și locale în limita bugetelor aprobate pe anul bugetar curent.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

În conformitate cu art. 4 din Codul muncii nr. 154/2003, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de:a) hotărârile Parlamentului;b) decretele Președintelui Republicii Moldova;c) hotărârile şi dispozițiile Guvernului;d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de alte

Astăzi, 6 septembrie 2021, intră în vigoare decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, care va constitui 4,65% anual. Totodată, se măresc cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.   Decizia BNM a fost luată cu vot unanim, considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţii de acordare a concediului medical plătit. Certificatul de concediu medical se eliberează pe zile calendaristice şi în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, în perioada de probă sau în ziua concedierii.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În rezultatul analizei și evaluării informațiilor macroeconomice recente asociate mediului extern și intern, în special accelerării inflației din ultima perioadă, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în ședința din 13 ianuarie 2022 cu vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 p. p. – până la 8,5% anual. Totodată, cu 2% se vor mări ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 10,5% și, respectiv, până la 6,5% anual.   În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022,