Se propune majorarea plafonului de înregistrare ca subiect al impunerii cu TVA de la 1,2 mil. lei până la 1,5 mil. lei, fapt ce va simplificarea administrarea fiscală și va reduce povara administrativă asupra întreprinderilor mici.

Activitatea caselor de schimb valutar (CSV) se desfășoară într-un domeniu cu risc sporit de spălare a banilor, ceea ce justifică un cadru normativ strict privind identificarea persoanelor fizice. Una dintre obligațiile centrale este includerea IDNP-ului beneficiarului în bonul fiscal emis la tranzacțiile de schimb valutar în numerar, măsură care asigură trasabilitatea operațiunilor și facilitează analiza ulterioară a riscurilor.

Autoritățile emitente, ministerele şi autoritățile cu funcții de reglementare vor avea obligația de a desfăşura periodic, dar nu mai rar decât o dată în trei ani, un amplu proces de revizuire a oportunității actelor permisive în cauză,

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, urmare a adoptării în prima lectură a proiectului de lege pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997, nu mai este necesară prezentarea dosarului privind prețurile de transfer până la data

Managerii întreprinderilor mari - cu numărul de 250 și peste salariați estimează pentru trimestrul IV curent o creștere a activității economice de circa16%, în timp ce pentru veniturile din vânzări estimează o creștere mai moderată (+11%),

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul vizează consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii, stimularea competitivității sectorului privat și promovarea investițiilor strategice în sectoarele prioritare ale economiei.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

În Ordinul nr. 94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Declarația privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

Serviciul vamal ne informează despre beneficiile utilizării garanției globale. Astfel, dacă ești operator economic și desfășori activități de import, export, tranzit vamal sau dorești să optezi pentru un anumit regim vamal, atunci este important să cunoști despre avantajele constituirii unei garanții globale.

Veniturile persoanelor fizice nerezidente obținute sub formă de dobânzi sau creșterea de capital aferente valorilor mobiliare de stat (VMS) emise în Republica Moldova ar putea fi neimpozitate. Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal și a altor acte normative, elaborat de Ministerul Finanțelor la solicitarea

O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Despăgubirea colectivă a consumatorilor va fi reglementată printr-un mecanism mai eficient. În Monitorul Oficial din 26 mai curent a fost publicată Legea nr. 80 din 17 aprilie 2025 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor, care va intra în vigoare la 12 luni de la data publicării.

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.145 din 29 noiembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial din 5 decembrie au fost aprobate modificări la Ordinul Ministrului finanțelor nr.153/2017 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru agenţii economici (forma VEN12).

Guvernul a aprobat recent proiectul hotărârii cu privire la Programul de promovare a economiei verzi și circulare 2024-2028. Programul va facilita trecerea către o economie circulară, unde deșeurile sunt transformate în materie primă și sunt reintroduse în circuitul economic.

Dacă în capitalul statutar au fost depuse mijloace fixe (computere), la scoaterea din uz apare obligațiunea de a modifica capitalul social?

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul curent ar putea fi majorate cu 86087,9 mii lei sau cu 0,7% față de indicatorul aprobat (până la 12,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile ar putea crește cu 331087,9 mii lei sau cu 2,7% față de suma aprobată și vor constitui 12,6 mld. lei. Deficitul bugetar al FAOAM pentru anul curent ar putea constitui 245000,0 mii lei, acoperirea acestuia fiind preconizată din contul soldului mijloacelor financiare înregistrate la începutul anului în volum de 674689,8 mii lei.   Ministerul Sănătății propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.207/2021 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022.

De către entitate s-a procurat angajatului bilet de avion, pentru a pleca în deplasare însă din anumite motive nu a plecat. Cum urmează a fi contabilizate corect aceste cheltuieli ?