Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

prima parte Situația de profit și pierdere Situația de profit și pierdere exprimă caracteristica financiară a activității AEÎ în perioada de gestiune și cuprinde informațiile privind: veniturile obținute în toate tipurile de activități, cheltuielile aferente și rezultatul financiar ca diferența dintre acești doi indicatori. Situația de profit și pierdere este completată conform anexei nr. 2. Datele din coloana 3 a Situației de profit și pierdere pentru perioada de gestiune precedentă se înscriu din situația de profit și pierdere întocmită pentru anul precedent.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

După tradiționala ședință de luni a Prim-ministrului RM cu Președintele țării și Președintele Parlamentului, Ion Chicu a declarat, cu unele rezerve că, de la 1 iunie, marea majoritate a restricțiilor impuse din cauza epidemiei cu COVID-19 pot fi ridicate, fiind vorba inclusiv de activitatea sectorului HoReCa, dar și a piețelor în mun. Chișinău și Bălți. Decizia prealabilă a fost luată în contextul în care situația economică în întreaga lume se agravează, motiv din care unele țări ridică treptat regimul de carantină. Ion Chicu a menționat că, la ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (după expirarea, la 15 mai 2020, a termenului stării de urgență, deciziile acesteia vor reglementa restricțiile sanitar-epidemiologice obligatorii pentru toată țara),

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Guvernul a lansat o campanie de colectare a fondurilor sub formă de donații pentru combaterea coronavirsului (COVID-19). Ministerul Finanțelor a deschis 3 conturi bancare în acest sens, în lei moldovenești, precum în dolari americani și euro. Rechizitele pentru efectuarea donațiilor: În lei moldovenești: Beneficiar: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova – Trezoreria de Stat IBAN: MD29TRPAAA144111A01344AA Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul Fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

După ce Agenția Rezerve Materiale a fost transferată din autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului în autoritate administrativă separată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ieri, 3 octombrie, Cabinetul de miniştri a aprobat o hotărâre ce presupune reorganizarea Agenției. Astfel, Agenția va fi reorganizată prin fuziune cu Combinatul „Liman”, Baza republicană tehnico-materială din mun. Orhei și Baza specială de aprovizionare medicală (nr. 1, s. Curchi, r-nul Orhei; nr. 4, or. Anenii Noi; nr. 5, mun. Bălţi și nr. 9 din mun. Comrat).

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci