Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Care acte urmează a fi eliberate beneficiarului de servicii nerezident al RM pentru livrarea de servicii de către un rezident RM, dacă locul livrării nu cade sub incidența art. 111 alin.1-3 din Codul fiscal și pe teritoriul RM este livrare impozabilă cu TVA pe principii generale?    

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

 În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sînt respectate următoarele condiţii:

Potrivit prevederilor art.115 alin.(3) din Codul fiscal,  pentru fiecare perioadă fiscală, subiecții impozabili nerezidenți care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice şi obțin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM  care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți,  trebuie să verse la buget suma TVA, în una dintre valutele MDL/USD/EUR, cel târziu la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.  

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul Cerințelor tehnice privind echipamentele de casă și control (ECC). Documentul a fost elaborat în scopul îmbunătățirii procesului de certificare și înregistrare a echipamentului respectiv.   Proiectul conține cerințele specifice față de bonul de casă/documentul fiscal, pentru mașinile de casă și control/imprimantele fiscale (MCC/IF), regulile pentru efectuarea operațiilor funcționale și păstrarea informației fiscale de către MCC/IF, cerințele față de ECC modulare și cele tehnice specifice aferente funcțiilor interzise pentru MCC/IF universale și specializate.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat este o modalitate de comunicare directă și operativă a instituției cu beneficiarii principali ai serviciilor noastre – contribuabilii.  Oferirea mediului extern a unei singure linii telefonice gratuite (080001525) permite eficientizarea procesului de comunicare a instituției cu contribuabilii.   Centrul Unic de Apel al SFS oferă consultații în domeniul aplicării legislației fiscale, suport tehnic în utilizarea serviciilor fiscale electronice, recepționează sesizările de nerespectare a legislației fiscale, precum și cazurile de corupție admise de către angajații SFS.

Taxa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobile, care constituie sursă de finanțare a Fondului de susținere a populației, va constitui în anul viitor 1,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii. În prezent, aceasta constituie 2,5% din venituri. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Condiţiile de muncă ale salariaţilor detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RM sunt stabilite conform normelor dreptului muncii şi altor acte normative ce reglementează serviciul diplomatic. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la garanţiile acordate salariaților din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale RM.

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

Lecția pe care noi cu toții am învățat-o în perioada pandemiei este că succesul stă de partea celor care acceptă schimbările, sunt flexibili și se adaptează la noile provocări. Rolul Publicației Periodice „Monitorului Fiscal FISC.md” a fost unul substanțial în această perioadă complicată, pentru că le-am adus la cunoștință contribuabililor schimbările care au fost impuse, deciziile autorităților în contextul stării de urgență, toate actele adoptate de la etapa de proiect până la intrarea în vigoare a legilor, a menționat directorul P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”, Rodica Musteața-Staci, în cadrul conferinței de contabilitate și Audit A&A CON'21.

Conform art.102 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.

Serviciul Fiscal de Stat informează agenții economici înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA că, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative a fost aprobat Programul de rambursare a TVA. Esența acestuia constă în acordarea plătitorilor TVA a dreptului la rambursarea din buget a sumelor TVA înregistrate spre deducere pentru perioada ulterioară.   Astfel, dacă plătitorii TVA, conform Declarației privind TVA pentru decembrie 2019, au înregistrat sume aferente deducerii în perioada fiscală următoare, aceștia au dreptul la rambursarea sumelor TVA spre deducere pentru perioada ulterioară reflectate în declarațiile privind TVA în perioadele fiscale pentru care se solicită rambursarea. Perioada este cuprinsă între luna ridicării stării de urgență (luna mai 2020) și luna decembrie 2020.