Răspunsul la această întrebare este oferit prin intermediul proiectului eData, care a fost creat  cu scopul de a prezenta informații veridice și actualizate despre persoanele juridice ce activează în cadrul legal al Republicii Moldova. Prioritatea  proiectului se axează pe furnizarea celor mai actuale date de business, precum și instrumente simple online pentru agregarea/comasarea și analiza acestora.

Serviciul MPay va fi dezvoltat pentru a asigura distribuirea de plăți de la bugetul public național (BPN) către cetățeni, iar beneficiarii plăților de la BPN vor avea libertatea și comoditatea de a alege orice prestator de servicii de plată conectat la serviciul Mpay prin orice metodă de plată legal disponibilă și în orice locație din țară. Astfel, serviciul va conține componenta de distribuire a plăților, elemente noi de ordin tehnic de facilitare a plăților, precum și elemente noi de ordin financiar privind modelul de aplicare a comisioanelor aferente MPay.   Proiectul Conceptului serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay) a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de către Cancelaria de Stat în comun cu Agenția de Guvernare Electronică. Conform autorilor, MPay va deveni un sistem informațional utilizat în calitate de mecanism unic de încasare a plăților cetățean - guvern și de distribuire a plăților guvern – cetățean. Conceptul urmează a fi aprobat prin hotărârea Executivului.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Conform art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.

Primăria Chișinău planifică implementarea unui program de stimulare și impulsionare a integrării tinerilor din municipiu în activitatea economică și mediul de afaceri prin susținerea și facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile, proiectul fiind propus pentru consultări publice. Elaborarea proiectului Programului municipal de susținere a tinerilor antreprenori a fost condiționată de conștientizarea faptului că tinerii sunt o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Conform datelor BNS, în mun. Chișinău în anul 2018 locuiau 264,7 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în creștere cu 23,9 mii sau 9,9% comparativ cu anul 2017.

În primele două luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 2,2 mil. tone de mărfuri, în creștere cu 9,7% comparativ cu perioada similară a anului 2019, transmite Biroul Național de Statistică. Totodată, cu transportul public au fost transportați 15,3 mil. pasageri, cu 4,8% mai puţin decât în perioada similară din anul 2019, iar parcursul pasagerilor a constituit 765,0 mil. pasageri-km, fiind în descreştere cu 2,9% comparativ cu ianuarie-februarie 2019. În această perioadă transportul rutier de pasageri a deținut cea mai mare pondere în total (97,7%), fiind urmat de transportul feroviar (1,2%) și transportul aerian (1,0%).

În Monitorul Oficial din 5 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 317 din 3 iunie 2020 cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale, fiind aprobat și Regulamentul respectiv. Potrivit Regulamentului, Serviciul Tehnologii Informaționale este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii de tehnologie a informației și comunicațiilor acestuia, prestarea serviciilor ce țin de eliberarea actelor și informației din domeniile de activitate, precum și implementarea politicii statului aferente tehnologiei informației și comunicațiilor în sfera de competență ale MAI.

Începând cu data de 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Astfel, salariul și indemnizația de șomaj pentru luna martie a fost calculat la 31 martie și achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calculul a fost efectuat la 30 aprilie și achitarea la 4 mai. Obligațiile de declarare și achitare aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială (CAS) și a primelor obligatorii de asistență medicală (PAM) aferente salariului lunii martie și aprilie au fost onorate pentru ambele perioade. Totodată, întreprinderea admite restanțe aferent impozitelor. Este în drept entitatea să solicite subvenționarea obligațiilor aferente indemnizației de șomaj achitate angajaților pentru lunile martie și aprilie, dacă admite restanțe la buget?

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință dedicată examinării procesului de plasare de către Republica Moldova a eurobondului. Au fost examinate etapele necesare de parcurs și prevederile cadrului legal național care reglementează fiecare din etape. Ministerul Finanțelor discută cu companiile specializate în aprecierea ratingului de credit pentru țară pentru a clarifica condițiile de contractare. Au fost examinate căile urmate în plasarea eurobondului de către Armenia și Serbia și notate soluțiile identificate de aceste state în contractarea companiilor de consultanță și pregătirea proiectelor.

În Monitorul Oficial de astăzi, 17 ianuarie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 09 din 10 ianuarie 2020 cu privire la abrogarea Ordinului nr.163 din 5 aprilie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești. Abrogarea a fost necesară în contextul aplicării, începând cu 13 decembrie 2019, a Regulamentului privind procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public, care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 618 din 11 decembrie 2019.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Articolul 102 (10) din Codul fiscal reglementează că, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau

Cum se vor aplica prevederile Titlului II al Codului fiscal după aprobarea Legii nr. 21 din 01.03.2013 cu privire la oamenii de creaţie şi la uniunile de creaţie faţă de oamenii de creaţie ?

Potrivit art. 5 din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţia de maternitate este unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale la care au dreptul persoanele asigurate ce se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat direct beneficiarului.   Un aspect important este faptul că, indemnizaţiile de asigurări sociale se stabilesc dacă persoana întruneşte anumite condiţii, adică este persoană asigurată (persoană angajată pentru care angajatorul plăteşte contribuţii) în sistemul public de asigurări sociale şi confirmă un anumit stagiu de cotizare.

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):