În scopul evitării situațiilor de dublă impozitare a dividendelor achitate de persoanele juridice rezidente în favoarea altor persoane juridice rezidente (cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv), acestea vor deveni surse de venit neimpozabile. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.   Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice generatoare de valoare adăugată.  

Peste 100 de specialiști din domeniul comerțului internațional din Moldova vor beneficia de instruiri gratuite despre INCOTERMS 2020, organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.      INCOTERMS conține termenii comerciali internaționali elaborați de Camera Internațională de Comerț (CIC) și reprezintă un îndrumar deosebit de util, care permite definirea exactă a obligațiilor părților în contractele de vânzare-cumpărare internaționale. Primul set de clauze INCOTERMS a fost publicat de către Camera Internațională de Comerț în 1936, iar începând cu anul 1980 regulile INCOTERMS se modifică o dată la 10 ani.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

Perioada de eșalonare a indemnizațiilor unice pentru asigurarea cu spațiu locativ a persoanelor ce dețin scrisori de garanție ar putea fi extinsă. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect  de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 836/2010 cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni.    Astfel, acordarea indemnizaţiilor unice pentru persoanele care nu au beneficiat de credite preferenţiale de la instituţiile financiare, nu au fost asigurate cu spaţiu locativ conform normelor legale şi nu deţin scrisori de garanţie corespunzătoare

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat cu 10,2% în termeni nominali și cu 6,2% în termeni reali față de anul 2019. Conform Raportului lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, salariul mediu lunar brut exprimat în valută străină a constituit circa 410 euro sau $468.   Datele oficiale arată că în sectorul bugetar indicatorul a constituit 7313,8 lei, în creștere cu 6,2% în termeni reali,

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) comunică că profitul net al instituțiilor de creditare nebancare din Republica Moldova în anul precedent a constituit 689,3 mil. lei, majorându-se cu 29,2% față de anul 2017, când profitul a atins cifra de 533,36 mil. lei. Clasamentul este condus de Easy Credit cu 173,37 mil. lei și Iute Credit cu 136,76 mil. lei, cee ace constituie 45% din profitul net obținut de organizațiile non-bancare. Conform datelor prezentate de CNPF, din totalul celor 176 de organizații de microfinanțare 50 au suportat pierderi în anul 2018, cele mai mari fiind înregistrate de Credits 2 (-7,7 mil. lei), Credit-Profit (-4,3 mil. lei) și Credit Nobil (-3,3 mil. lei).

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultări publice proiectul  ordinului cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de expediere și recepționare a documentelor electronice prin sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a documentelor electronice (SIA CCDE). Proiectul stabileşte modul de circulație a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, Banca Națională a Moldovei, băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată, executori judecătorești și autoritățile publice emitente de mandate de executare, precum şi regulile de utilizare a SIA CCDE.   Astfel, SIA CCDE asigură schimbul cu documente ce confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidență fiscală a conturilor bancare/de plăţi,

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Prezentarea în rapoartele financiare consolidate a unor venituri anticipate, rezultate din încasarea garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate, în sumă de 211,4 mil. lei la categoria „Alte venituri și venituri neidentificate”, a generat majorarea nejustificată și raportarea eronată a informațiilor în cauză, precum și a rezultatului financiar al anului de gestiune. Aceasta este una din concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi, efectuată asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. Hotărârea nr. 27 din 19.04.2019 cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, încheiate la 31 decembrie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial din 24 mai curent.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, sunt finanțate 248 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 154,3 mil. lei. În 9 luni ale anului 2020 au fost creditate 101 de sub-proiecte în valoare de 59,4  mil. lei.

Cheltuielile aferente creanțelor compromise, precum și veniturile constatate în cazul restabilirii  creanțelor compromise, care au fost decontate anterior pe seama cheltuielilor, se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Ce formule contabile aferente operațiunilor de decontare a creanțelor compromise vom aplica? Care este corespondența conturilor? Cum ajustăm cheltuielile conform prevederilor legislației fiscale?     Răspunsul la aceste întrebări, cu exemple de aplicare în diferite situații, dar și modul de reflectare în Declarația cu privire la TVA a creanțelor compromise casate  pot fi găsite în nr.2 (57) al revistei monitorul fiscal FISC.md, care acum poate fi procurat per exemplar.

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

Mijloacele financiare prevăzute pentru submăsura Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură se utilizează la subvenţionarea primelor de asigurare stabilite în baza contractelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, încheiate în modul stabilit de Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură. Cererea de acordare a subvenției se depune de asigurator până la data de 15 decembrie, iar în cazul asigurării culturilor de câmp de primăvară – până la 15 iunie.   Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului

La blocurile locative, punctul de delimitare se stabileşte la ieşirea din contorul instalat la fiecare consumator, conform avizului de branşare eliberat de către operator. În blocurile locative și cămine în care grupul sanitar este prevăzut pentru uz comun al locatarilor de la etajul respectiv, punctul de delimitare se stabilește la ieșirea din contorul comun. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Legii nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.   Astfel, prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în blocurile locative va fi efectuat în baza contractelor încheiate