În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Ministerul Finanţelor comunică că, în perioada ianuarie — iulie 2018, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 20 388,7 mil. lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, a fost înregistrată o creștere de 11,3 % sau cu 2 070,0 mil. lei.

Poate entitatea să solicite numerele si diapazonul tichetelor de masă pentru un an calendaristic? Având în vedere că: — pe de o parte, legislația tichetelor de masă permite angajatorului să comande și să acorde salariaților tichete de masă doar în luna curentă, conform prezenței la muncă din luna precedentă; — iar pe de altă parte, la procesarea comenzii recepționate de la angajator, operatorul alocă diapazonul de serii numerice aferent numărului de tichete de masă comandat,

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Potrivit Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, Serviciul Fiscal de Stat operează cu șapte categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Acestea se clasifică în: • riscuri generale • riscuri specifice • riscuri aferente TVA • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni • riscurile de conformare fiscală aferente agenților economici contribuabili mari • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni cu venituri mari • riscuri aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA.

Ținând cont de modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul modificărilor în patru ordine și un Regulament, toate documentele reglementând prezentarea dărilor de seamă cu privire la impozitul pe venit.    Lista categoriilor contribuabililor ce vor prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale ONG17 va fi suplinită cu categoria B1 – Instituții private. Această completare este propusă în Ordinul nr.8/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale.

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Apare în calitate de subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului Asociația obștească care pe parcursul perioadei fiscale nu dispune de angajați? Organizația necomercială, potrivit art. 5 pct. 14) din CF, este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului și care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. Activitatea de antreprenoriat, conform art. 13 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845XII din 03.01.1992 (Legea nr. 845/1992), poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice: a) întreprindere individuală;

Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2017 a constituit la venituri 6,256 mld. lei şi la cheltuieli – 6,260 mld. lei. Deficitul fondului a însumat 4,1 mil. lei. Datele sunt indicate în Raportul privind executarea FAOAM în anul 2017, publicat în Monitorul Oficial din 3 august curent. Astfel, veniturile fondului au constituit 100,4% față de prevederile anuale. În structura lor, 58,5% o constituie partea de venituri proprii şi alte venituri, iar 41,5% — transferurile de la bugetul de stat.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal (CF), persoanele juridice aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de angajamente, conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost câştigat; sumele reducerii de preţ, ale disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultări publice proiectul hotărârii cu privire la utilizarea unor mijloace financiare, prin derogare de la prevederile pct. 42 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 243/2016 privind crearea Serviciului Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112.

Alocațiile bugetare nevalorificate și soldurile de mijloace în conturi vor fi închise la finele anului bugetar. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea și completarea mai multor acte legislative și normative, scopul acestuia fiind aducerea în concordanţă a actelor în vigoare, precum și îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului finanțelor publice. Astfel, se propune eliminarea tratării veniturilor colectate ca venituri proprii în afara bugetului, unificarea bugetului autorităţilor bugetare la cheltuieli şi repartizarea pe programe fără divizare pe componente.

Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.         Potrivit art.48 alin.(3) lit.l) și art.64 alin. (2) lit. i) din Legea menționată, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.