Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

Conform prevederilor art. 268 alin. (1) din Codul fiscal, contestația împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau acțiunii funcționarului fiscal poate fi depusă în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acțiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acțiunea, de Serviciul Fiscal de Stat.

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

La 17 august 2018 a fost publicat decretul de promulgare a Codului administrativ al RM (CA). Cu toate că a fost publicat în august anul trecut, CA a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Din această dată au fost abrogate Legea contenciosului administrativ și Legea cu privire la petiționare. Codul administrativ reglementează, începând cu 1 aprilie curent, procedura de examinare a litigiilor împotriva actelor/acțiunilor administrative ale autorităților publice. Este de menționat că prevederile CA se aplică și asupra litigiilor care vor fi inițiate de contribuabili contra Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social (Comisie) și a listei genurilor de activitate ce constituie activități de antreprenoriat social, aprobat de Guvern în ședința din 28 noiembrie, a fost publicat ieri, 14 decembrie, în MO. Documentul stabilește componența, drepturile și obligațiile membrilor Comisiei, modul de organizare și funcționare a Comisiei, procedura de examinare a solicitării sau contestațiilor privind atribuirea statutului de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, evaluarea conformării la statutul respectiv, dar și modul de retragere al acestuia.

Curtea Constituțională a decis că dreptul la asigurare obligatorie de asistență medicală din contul statului poate fi oferit nu doar mamelor cu patru și mai mulți copii, dar și taților acestora. În Monitorul Oficial din 1 februarie a fost publicată Hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și din Regulamentul privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală și ale HG nr.1246.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012) se aplică persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit, precum și maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu activitate de întreprinzător.

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Curtea Supremă de Justiţie vine cu concretizarea condiţiilor de anulare,prin procedura revizuirii, a amenzilor aplicate de fisc în cazul în care norma a fost declarată neconstituţională. Amintim, că la 30 ianuarie 2018 Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 2 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, a declarat neconstituționale textele ,,activității fără licență” şi ,,amendă în mărimea venitului brut” din articolul indicat.

Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.

Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 669 din 27.05.2016 (HG nr. 669/2016), stabileşte la pct. 45 condițiile cumulative ce urmează a fi întrunite obligatoriu de către autoritatea contractantă la inițierea unei proceduri de achiziții publice de lucrări, una dintre care şi anume subpct. 3) impune obligația de a fi asigurată elaborarea, verificarea şi aprobarea, în modul stabilit, a documentației de proiect şi deviz.

Ministerul Economiei prezintă un Raport de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, în care au fost scoase în evidență mai multe cauze care duc la inaplicabilitatea unor prevederi ale Legii. De asemenea, autorii vin și cu propuneri.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26 iulie 2018 (în continuare – Lege), organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlu V al Codului fiscal.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;