Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Operatorilor de telefonie mobilă le va fi recomandat să ofere mecanisme de notificare a propriilor abonați privind data programată pentru vaccinare, prin platforme tehnice asigurate de către Instituția publică Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociele a elaborat proiectul hotărârii  Executivului cu privire la instituirea Registrului de stat de evidență a Vaccinării împotriva COVID–19 (RVC–19) și modificarea unor hotărâri ale Guvernului, documentul fiind propus pentru consultări publice.   Registrul de stat de evidență a Vaccinării împotriva COVID–19 (RVC–19) (Registrul) va fi o resursă informaţională, parte componentă a Registrului medical de stat

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Preţurile medii de consum în luna martie curent faţă de luna precedentă au crescut cu 0,96%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56%, la mărfurile nealimentare cu 0,98% și la serviciile prestate populației cu 0,09%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna martie faţă de luna februarie au crescut preţurile la ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4%, cartofi – cu 5,4%, fructe proaspete – cu 3,2%, făină de grâu – cu 1,9%, crupe – cu 1,8%, pește proaspăt sau refrigerat – cu 1,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,2%. Totodată, cu 5,7% au scăzut prețurile la ouăle de găină, iar la brânza de vaci, legume congelate, cacao și praf de ciocolată – cu până la 0,1%.  

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. Acum un an, Mobiasbanca — OTP Group S.A. a decis să se alăture partenerilor Up Moldova și a achiziționat carduri de masă pentru cei peste 900 de angajați. Radu Jechiu, șef Departament Resurse Umane: „Suntem o bancă stabilă, cu indicatori financiari buni, profitabili. Avem o echipă profesionistă, care unește peste 950 de colegi. Ne preocupăm permanent de bunăstarea angajaților noștri, promovăm și încurajăm un mod sănătos de viață de aceea am decis, în luna mai 2018, să implementăm pentru toată echipa sistemul de tichete de masă”.

În luna mai 2021, producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu 11,6% pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în luna mai 2020 față de aceeași lună din anul 2019 cu 12,9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), majorarea volumului producției în luna mai curent față de luna mai 2020 a fost influențată de creșterile în industria extractivă cu 17,6%, în industria prelucrătoare – cu 11,4% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 12,3%, generând creșterea producției per total industrie cu, 0,5%, 10,1% și 1,0% respectiv.  

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Sursele de finanțare ale Fondului de susținere a populației ar putea fi extinse. În acest sens, în Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.827/2000 fondului de susținere a populației, ce are ca scop asigurarea sustenabilității financiare a serviciului social „Asistența personală”, precum și garantarea prestării serviciilor conform necesităților persoanelor cu dizabilități severe.   Astfel, autorii inițiativei propun ca Fondul de susținere a populației să fie finanțat și din alocațiile aprobate anual în Legea bugetului de stat. Aceste alocații ar urma să fie utilizate exclusiv pentru finanțarea serviciului social „Asistența personală” din pachetul minim de servicii sociale.

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

Potrivit modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 în art. 102 alin. (12) din Codul fiscal, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, în cazul în care factura fiscală pentru servicii, precum şi pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, este eliberată de către furnizor până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil cumpărător (beneficiar) are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe serviciile, mărfurile menţionate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în comun cu Rețeaua Centrelor de Consultanță în Afaceri a dat startul campaniei de informare privind oportunitățile de suport în business oferite prin programele și proiectele din portofoliu ODIMM.   Scopul campaniei este de a prezenta informații ample publicului larg, inclusiv viitorilor antreprenori, despre întreaga gamă de servicii oferite de ODIMM: consultanță, instruire, mentorat și finanțare a afacerilor. Pentru perioada următoare, ODIMM si-a propus organizarea a 7 sesiuni de informare ce va cuprinde tot teritoriul țării.  

Lucrarea care urmează a fi efectuată de către SFS până la finele anului 2021 și care a trezit discuții în rândul utilizatorilor serviciilor fiscale electronice din mediul de afaceri este excluderea opțiunii de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md. La acest aspect, SFS a publicat mai multe articole informative începând cu perioada anului 2019 și până în prezent, pentru informarea centralizată a contribuabililor și îndemnul acestora de a utiliza și a se acomoda la autentificarea prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare si control al accesului MPass (în continuare – serviciul Mpass).

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.  

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

În primele două luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de $425,6 mil., cu 8,4% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. În luna februarie curent, exporturile au însumat $227,0 mil., fiind cu 14,3% mai mari în raport cu luna ianuarie 2021 și cu 7,5% mai mici comparativ cu luna februarie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele două luni exporturile de mărfuri autohtone au constituit $318,2 mil., deținând 74,8% din totalul exporturilor, fiind cu 11,2% mai mici decât în perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $107,4 mil., cu 0,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.