În primele două luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de $425,6 mil., cu 8,4% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. În luna februarie curent, exporturile au însumat $227,0 mil., fiind cu 14,3% mai mari în raport cu luna ianuarie 2021 și cu 7,5% mai mici comparativ cu luna februarie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele două luni exporturile de mărfuri autohtone au constituit $318,2 mil., deținând 74,8% din totalul exporturilor, fiind cu 11,2% mai mici decât în perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $107,4 mil., cu 0,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Publicația noastră continuă prezentarea oportunității de implementare a  circulației  documentelor electronice în toate domeniile posibile pentru a optimiza resursele umane, de timp, materiale etc. În articolul plasat anterior am descris modul de transformare a documentului din format Word sau Excel în format PDF, iar astăzi vom descrie procesul de semnare electronică a documentului transformat.   Partea 2. Semnarea electronică a documentului transformat în format PDF cu semnătura electronică de pe stik USB

Pe parcursul anul precedent, Agenția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței (APCSP) a înregistrat și examinat 1400 petiții, dintre care 1126 au parvenit direct de la consumatori; 274 au fost remise de alte autorități; 307 – readresate altor autorități pentru soluționare conform competențelor, alte 1043 au fost examinate din oficiu, fiind transmis răspuns petiționarului, iar 50 au fost examinate prin control inopinat, se spune în Raportul privind activitatea de protecție a consumatorilor pentru anul 2020 recent publicat de autoritate.   În document este menționat că pe cale amiabilă au fost soluționate 121 petiții, în care agenții economici au reparat prejudiciul cauzat consumatorului, inclusiv restituind contravaloarea produselor neconforme.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a-și moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din iunie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a început să emită rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale) în trimestrul II al anului curent s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 6,8%, constituind 1,4 mld. lei, conform Raportului  publicat  de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2020, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a înregistrat o scădere de 9,9% faţă de aceeași perioadă din 2019 şi a atins cifra de 707,1 mil. lei. Totodată, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă s-a micșorat cu 5% şi a constituit peste 4,2 mil. utilizatori. În același timp, din numărul total al utilizatorilor, ponderea celor activi a constituit 79,3%, iar a celor pasivi – 20,7%.

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Condiţiile de muncă ale salariaţilor detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RM sunt stabilite conform normelor dreptului muncii şi altor acte normative ce reglementează serviciul diplomatic. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la garanţiile acordate salariaților din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale RM.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent, prevede permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale.   Astfel, art. 102 din Codul fiscal se completează cu un alineat (81), potrivit căruia suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum și pentru mărfurile și serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităților naturale, se vor deduce în condițiile în care aceste situații vor fi demonstrate și confirmate.

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 15 ianuarie curent Ordinul nr. 259 din 29 decembrie 2020, prin care au fost aprobate două standarde ocupaționale noi: „Dezvoltator web” (codul CORM 351401) și  „Programator” (codul CORM 351203).   Potrivit documentului, dezvoltatorul web (studii profesional-tehnice) participă la dezvoltarea de site-uri web cu implicarea în procesul de creare a designului pentru interfețe, dezvoltarea funcțiilor solicitate de client, precum și pe partea de back-end cu utilizarea programării scripturilor, utilizarea bibliotecilor software, menținerea conexiunii cu serverul, studierea comportamentului site-ului web, depanarea acestuia etc.

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Startup-urile tehnologice sunt întreprindere rezidente ale parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT park” înregistrate în RM, care solicită finanțare nerambursabilă sub formă de granturi pentru cel puțin un produs sau serviciu digital în limita de 80% din costurile legate de dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor digitale, dar nu mai mult de 500 mii lei.   Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului Fondului de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice (Fond).

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020, că aceasta poate fi depusă până la 30 aprilie, anul curent.   Dreptul de a prezenta CET18 îl au toți contribuabilii, însă obligația de a o depune  survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: