Topul celor mai bine plătite locuri de muncă realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la începutul anului curent include salarii oferite de angajatori cuprinse între 10 mii lei și 40 mii lei pentru funcțiile vacante de electrician auto, vopsitor auto, mecanic auto și lăcătuș.   Salariu maxim de 30 mii lei se oferă pentru cele 13 funcții vacante de programatori, iar salarii maxime de 25 mii lei sunt propuse la ocuparea funcțiilor vacante de șef laborator, maistru sector, plăcător cu plăci, inginer, electrician sector etc.  

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Agenția Achiziții Publice reamintește autorităților contractante despre obligația prezentării până marți, 1 februarie curent, a dării de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică.   Menționăm, potrivit pct. 24 din Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mica, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2016, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte Agenţiei Achiziţii Publice anual, până la data de 1 februarie a anului următor, inclusiv în varianta electronică, o dare de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

La 30 august curent expiră termenul de aplicare la concursul de granturi pentru asociațiile de business din Republica Moldova, oferite în cadrul proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), comunică Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în calitate de membru al Consorțiilor Vitivinicol și Agricultură Organică. Scopul proiectului este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în țările Parteneriatului Estic, ajutând IMM-urile din sectoarele sectoarele turism, textile, industrii creative și vinuri să crească prin promovarea comerțului, încurajarea investițiilor interne și a relațiilor comerciale cu companiile din UE.  

Scutirea de la TVA fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit nu reprezintă ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASS-51 din 12.07.2019 a Consiliului Concurenței. În decizie se spune că măsura respectivă a fost raportată de Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta este acordată în baza art. 103 alin. (1) pct. (9) din Codul fiscal și constă în scutirea de la plata TVA, fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit.

Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

Cel mai bine plătit loc de muncă, conform Topului prezentat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de maistru de sector (electricitate) pentru care se propune un salariu maxim de 25 mii lei și minim de 18 mii lei.   Acesta este urmat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru funcții vacante precum: declarant vamal (Ungheni), director executiv, inginer programator, inginer electronist (Chișinău), consultat (Ialoveni), director de producție (Fălești), conducător auto (Ceadâr-Lunga).

În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” este publicat articolul „Perfecționarea contabilității unor costuri de materiale directe din fitotehnie” elaborat de Igor Balan, în care autorul atrage atenția că trăsăturile caracteristice ale sectorului fitotehnic, determinate de particularitățile dezvoltării - interconexiunea strânsă între reproducerea economică şi cea biologică; evoluția perioadei de transformare biologică de la etapa de creștere la cea de degenerare și reproducere; variabilitatea mărimii recoltei pe ani etc. influențează cantitatea şi calitatea produselor obținute, tehnologiile aplicate şi, respectiv, componența costurilor şi suma acestora în raport la un hectar de terenuri sau la un chintal de produse obținute.  

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Entitățile/autoritățile contractante urmează să aplice prevederile Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care au intrat în vigoare la 26 iunie 2021 (art. 89 alin.(1)), comunică Ministerul Finanțelor.   Astfel, pentru efectuarea achizițiilor de bunuri, servicii și lucrări pentru necesitățile autorităților contractante ce desfășoară procedurile de achiziții sectoriale reglementate de Legea 74/2020, acestea urmează să consulte cu atenție noile prevederi.  

Ținând cont de faptul că la 26 iunie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale (art. 89 (1) al Legii 74/2020), Agenția Achiziții Publice comunică despre elaborarea unui șir de documente-model ce se referă la desfășurarea/raportarea procedurilor de achiziții sectoriale:   Anunțul de intenții Anunțul de participare Darea de seamă Anunțul de atribuire a contractului