În perioada 7-8 februarie 34 de companii debutante sau persoane fizice, care intenționează să înființeze o afacere, prezintă ideile inovatoare în fața Comitetului de evaluare al Programului de susținere a inovațiilor digitale și Startup-urilor tehnologice.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

În anul 2020 va fi implementat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Acesta va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, a salariaților, inclusiv a zilierilor și va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA). Conceptul este elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii și abrogării Hotărârii nr. 1449 din 24 decembrie 2017, conform cărora, din 1 ianuarie 2019, mecanismul privind carnetele de muncă nu mai este aplicabil, precum și în contextul lipsei, la momentul actual, a unui sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate și a raporturilor de muncă ale acestora.

În perioada ianuarie – septembrie 2019, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de finele anului 2018, cu 15,7 % și a atins cifra de 997 de entități. Potrivit datelor Direcției suport sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice din cadrul CTIF, dintre cei 635 de beneficiari ai sistemului SIIECAP deserviți de către specialiștii instituției, 76 activează în mun. Chișinău și 559 – în alte localități.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Topul celor mai bine plătite locuri de muncă realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la începutul anului curent include salarii oferite de angajatori cuprinse între 10 mii lei și 40 mii lei pentru funcțiile vacante de electrician auto, vopsitor auto, mecanic auto și lăcătuș.   Salariu maxim de 30 mii lei se oferă pentru cele 13 funcții vacante de programatori, iar salarii maxime de 25 mii lei sunt propuse la ocuparea funcțiilor vacante de șef laborator, maistru sector, plăcător cu plăci, inginer, electrician sector etc.  

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Agenția Achiziții Publice reamintește autorităților contractante despre obligația prezentării până marți, 1 februarie curent, a dării de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică.   Menționăm, potrivit pct. 24 din Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mica, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2016, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte Agenţiei Achiziţii Publice anual, până la data de 1 februarie a anului următor, inclusiv în varianta electronică, o dare de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.

În cadrul ședinței Guvernului RM din 6 iulie 2022 au fost aprobate Normele metodologice privind modul de atribuire a contractelor de achiziții sectoriale/ acordurilor-cadru în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale (în continuare – Norme), acestea fiind elaborate în scopul stabilirii cadrului general de desfășurare a procedurilor de achiziții sectoriale, precum și îndrumarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

La 30 august curent expiră termenul de aplicare la concursul de granturi pentru asociațiile de business din Republica Moldova, oferite în cadrul proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), comunică Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în calitate de membru al Consorțiilor Vitivinicol și Agricultură Organică. Scopul proiectului este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în țările Parteneriatului Estic, ajutând IMM-urile din sectoarele sectoarele turism, textile, industrii creative și vinuri să crească prin promovarea comerțului, încurajarea investițiilor interne și a relațiilor comerciale cu companiile din UE.  

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.