În perioada anului 2017 o persoană fizică cetăţean a vândut apartamentul său copilului major. Se impozitează venitul obţinut în cazul respectiv sau nu? Potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din CF, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază sunt surse de venit neimpozabile cu impozitul pe venit. Totuşi în cazul examinat nu se specifică faptul dacă acest apartament se consideră sau nu locuinţă de bază.

Începând cu data de 1 iunie 2018 perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale” prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect ce conține modificări la Hotărârea Guvernului privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, aprobată de Executiv în cadrul şedinţei din 25 aprilie 2018.

SFS reiterează: începând cu data de 1 iulie 2019, la efectuarea livrărilor în cadrul contractelor de achiziții publice apare obligația de utilizare a e-Facturii. Aceasta reiese din contextul prevederilor alin.(12) al art.117 din Codul fiscal. Astfel, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). Prevederile în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

În conformitate cu alin. (12) al art. 117 din Codul fiscal (CF), în redacția Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 288 din 15.12.2017 (Legea nr. 288/2017), începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul tarii, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului), pentru livrarea respectivă, factura fiscală electronică (e-factura).

În temeiul art. 881 alin.(2) din Codul fiscal

Un cetăţean, conducător şi unic fondator al entităţii „X” SRL, intenţionează să plece peste hotare pe o perioadă de cel puţin 1 an şi să suspende activitatea entităţii. Ce paşi urmează să întreprindă în acest sens? Prevederile aferente suspendării temporare a activităţii entităţii sunt stabilite la art. 30 din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

În perioada 3-10 iunie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri infracționale și conturi în valoare de 2,5 mil. lei, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. Totodată, în această perioadă au fost efectuate 11 analize operaţionale şi una strategică, alte 25 fiind în proces de elaborare. În sinteză se mai spune că Direcţia legislaţie a expediat autorilor de proiecte 8 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 18 avize, iar alte 22 materiale sunt în proces de examinare.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din domeniul imobiliar rămâne una dintre prioritățile Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, SFS a realizat un șir de acțiuni de specialitate ce au scopul de a majora nivelul de conformare al cetățenilor care oferă în chirie bunuri imobile. Astfel, pe parcursul primelor 11 luni ale anului curent, autoritatea fiscală a identificat 4 314 persoane fizice — proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate acțiuni de conformare față de ele.

Serviciul Fiscal de Stat comunică, că data de 25 decembrie este termenul limită de achitare a impozitului pe avere, iar neachitarea în termen duce la penalizări pentru fiecare zi de întârziere.

Codul fiscal va fi completat cu titlul X – Impozitul unic de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Un proiect în acest sens a fost aprobat de Guvern. Potrivit proiectului, acest titul va reglementa impozitarea contribuabililor cu statut de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației.

Pentru a avea dreptul la deducerea cheltuielilor suportate pentru asigurarea cu hrană a angajaților, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă în raport cu un angajat. Această precizare este adusă prin proiectul de modificare și completare a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, dar și a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, ambele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare