Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a aprobat Regulamentul privind scanarea informaţiei din carnetele de muncă pentru perioada realizată până la 1 ianuarie 1999. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” și reglementează modul de acumulare al informaţiei privind activitatea de muncă realizată până la data indicată, prin scanarea datelor din carnetele de muncă ale persoanelor asigurate.

Modul de contabilizare a imobilizărilor corporale și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare este reglementat de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. Astfel, în conformitate cu pct. 4 din standard, în standardul respectiv sunt utilizate următoarele noțiuni ce semnifică:

Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţa agenţilor economici că, pentru organizarea procesului de plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prin intermediul cardului salarial, instituţia a încheiat contracte cu opt instituţii financiare. Acestea sunt băncile comerciale: • FinComBank • Energbank • EuroCreditBank • Eximbank • Moldova-Agroindbank • Moldindconbank • Victoriabank • Comerţbank.

În conformitate cu art. 25 alin. (1) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în cadrul unui birou, în care pot activa unul sau mai mulţi executori judecătorești asociaţi.

Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

Serviciul Vamal anunță că, în săptămâna 4-10 noiembrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către autoritatea vamală au constituit 444,8 mil. lei, fiind perfectate 11.286 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost relevate 128 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 91 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 312 mii lei.

Proiectul hotărârii Guvernului privind modul și condițiile de acordare și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale acestuia în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Acordarea și retragerea permisiunii se va efectua în baza a două regulamente, care sunt parte componentă a proiectului. Documentul prevede că cererile privind eliberarea permisiunii se vor depune la Instituția publică Agenția Servicii Publice, iar deciziile se vor aproba de către o Comisie specială.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Serviciul Vamal anunță că în perioada 14-20 octombrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat au constituit 478,6 mil.lei, fiind perfectate 11.895 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 159 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 80 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 60 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 211 mii de lei.

Compania „X” SRL intenționează să cumpere mai multe imobile (apartamente și case de locuit pe teritoriul Republicii Moldova) cu scopul dării în locațiune a acestora, pe perioada scurtă și pe perioadă lungă, la cererea clienților. Nu cunoaștem dacă aceste apartamente vor fi într-un bloc locativ sau in diferite blocuri locative. Compania va oferi doar servicii de locațiune și nu va oferi servicii conexe cum ar fi asigurarea mesei și servicii de curățenie zilnică (ordine doar după încheierea perioadei de ședere (curățenie finală). Totodată, „X” SRL nu intenționează să se înregistreze în calitate de structură de primire turistică cu funcții de cazare și de deservire a mesei. Apar următoarele întrebări:

Gospodăria Țărănească „Speranța” are un singur angajat, dar pe parcursul anului 2019 beneficiază de serviciile prestate de către 10 zilieri. La sfârșitul perioadei de gestiune plățile de remunerare a zilierilor GȚ urmează să le inludă în Darea de seamă (forma UNIF18) sau urma să le indice în Nota de informare (forma IALS18)?

Activăm ca brokeri vamali. Acordăm servicii de perfectare a declaraţiilor vamale pentru AE. Deoarece avem o solicitare de colaborare cu un agent economic, rezident al ZEL, vrem să ştim: sunt serviciile noastre acordate rezidentului ZEL considerate livrai impozabile cu TVA? În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal,

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.

Pe parcursul anului 2019, preţurile la produsele alimentare s-au majorat în medie cu 12,4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, inflaţia la sfârşitul anului precedent a constituit 7,5%. Astfel, pe parcursul anului au crescut prețurile la cartofi cu 53,6%, fructe proaspete – cu 52,4%, ouă de găină – cu 37,3%, legume proaspete – cu 20,0%, crupe – cu 17,4%, miere de albine – cu 10,4%, pește și conserve din pește – cu 9,6%, lapte şi produse lactate – cu 7,9%, carne, preparate și conserve din carne – cu 6,6%, făină de grâu – cu 5,3%, băuturi alcoolice – cu 4,1% etc.