Pe parcursul anului 2021 datorită specificului activității, agentul economic „X” asigură angajații, inclusiv zilierii, cu transport organizat spre muncă și de la muncă. Pentru unii angajați costul transportului este mai mare decât plafonul stabilit de legislație pentru a fi dedus în scopuri fiscale. În contextul dat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor în cazul depășirii plafonului stabilit, ținând cont de modificările în vigoare din 01.01.2021 operate la art. 24 alin.(192) din Codul fiscal?

Pentru clarificarea modalității de calculare a salariului mediu în contextul calculării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale propune un șir de modificări și completări la: 1) Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 2) Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004 „Privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu” 3) Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

Astăzi, 13 aprilie, Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea unor ordine. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, vor interveni modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” și modul de completare a acesteia.  

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

29.2.6.26 Sunt oare obligate misiunile diplomatice de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?

  În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

Redacția în vigoare până la 31 decembrie 2020 a art. 117 alin. (3) din Codul fiscal (CF) prevedea că, pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate condiţiile stabilite1.   Respectiv, până la 1 ianuarie 2021, persoană fizică cetățean avea posibilitatea de a se adresa ulterior vânzătorului pentru eliberarea facturii fiscale, fără să fi fost specificat termenul limită de la momentul în care, de fapt, avuse loc tranzacția pentru care se elibera factura fiscală.

Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

Pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate și în cadrul comerțului electronic cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care aceasta este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea. Concretizările aferente eliberării facturii fiscale în cazurile menționate sunt incluse în politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Completarea art. 117 alin.3) din Codul fiscal are drept scop eficientizarea și crearea condițiilor certe pentru mediul de afaceri, prin expunerea concretă a faptului că,

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

În cazul în care cuantumul pensiei calculat conform legii este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferența dintre aceste cuantumuri, sub forma unui supliment de solidaritate, se va acoperi din mijloacele bugetului de stat. Totodată, dacă pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mic de 50% din pensia minimă.   În ședința Guvernului de ieri, 8 septembrie 2021, a fost aprobat proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

(29.1.7.8.2) La ce cotă urmează a se reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu, de către persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal? (29.1.7.8.1) Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoanele fizice producție agricolă în formă naturală?

În luna iulie întreprinderea a procurat de la o persoană fizică un autovehicul. Involuat, a fost reținut impozit la sursa de plată în mărime de 7% care a fost reflectat în Darea de seamă IPC 18 pentru luna iulie la codul PL. În luna septembrie a fost identificată greșeala – reținerea în prealabil, în mod eronat, a impozitului în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Ce măsuri urmează să întreprindă entitatea în cazul dat?

În scopul atenuării efectelor măsurilor de restricție aplicate pe perioada pandemiei de COVID-19 asupra activității economice, prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 (în continuare – HG nr. 316/2021), prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2021 au fost instituite un set de măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților sub forma acordării din bugetul de stat a:   1) indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (anexa nr. 1 la HG nr. 316/2021);

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;